Într-o suburbie a Atenei era găsit în vara lui 1934 cadavrul unei femei, în costum de călărie. Bluza alba de mătase și cizmele galbene erau pline de sânge.
Dorotheea von Rop a învățat șireteniile războiului. Trece de partea lui Lenin cu toate documentele secrete ale guvernului copiate îngrijit.
Intrată în slujba CEKA, numele și frumusețea ei o fac șefa spionajului bolșevic în Europa Centrală, lucrând pe mai multe fronturi și luând bani cu nemiluita de la mai multe state.
Unul din ultimii regi Burbonici ai Europei o cunoaște în trecere prin Paris. Se înamorează nebunește de ea. Prinsă în joc, baroneasa începe să-l iubeascä.
„E primul meu amant, ceilalți au fost numai bărbați!”, noteză ea în jurnal.
Din idilla lor, care durează un an de zile, se naște o fetiță, Iulia-Alexandra, care e luată imediat de suita regelui și trimisă la Atena, unei familii burgheze, care o creste.
„Aceasta e recunoștința omului căruia m-am dat cu trup și suflet”, scria ea atunci in jurnal.
Rătacind prin Europa în slujba CEKA, pe care o trădează cum poate, Dorothea de Ropp face cunoștință, la Opera din Viena, cu regele Ahmed Zogu al Albaniei.
Deși nu mai e la prima tinerețe, baroneasa păstrează încă o frumusețe strălucitoare. Ahmed Zogu se îndragostește de ea și o ia cu el la Tirana, unde e socotită ca o adevarata regină.
Însă aventura regală a baronesei von Ropp nu e nici de data aceasta de lungă durată. La curtea regelui Zogu, curte eminamente orientală, totul se hotăraște prin intrigă.
Amanta regelui are mulți dușmani, care află în curând de activitatea ei în serviciul CEKA.
Faptele acestea sunt aduse de binevoitori la cunoștinta regelui, iar baroneasa e imediat expediată peste graniță, la Atena, unde se stabilește provizoriu.
Cariera ei e în declin. Fonduri nu mai i se dau și fiica baronilor von Ropp e nevoită să locuiască la Atena într-o odaie mizerabilă.
O amintire mai are: calul de sânge arab, dăruit de regele Zogu, cu care face în fiecare zi o lungă plimbare în împrejurimile Atenei.
Într-o zi a plecat de-acasă și nu s-a mai întors. Un glonte de revolver bine țintit i-a pus capat aventurii celei mari care este viața.
Sursa: Ilustrațiunea Română din 12 septembrie 1934
