Incunabulul datează din 1529 și este o foarte prețioasă lucrare a Sfântului Augustin (354-430).
Apetisantul semn de carte, lăsat între paginile 304 și 305 ale unui comentariu al filosofului din Hipona despre Evanghelia lui Ioan, este însă mult mai recent. Vechimea sa a fost estimată la aproximativ jumătate de secol. Oricum, după 1938, an în care americana Ruth Wakefield a inventat fursecurile cu ciocolată.
În sectorul manuscriselor și al cărților rare nu se permite intrarea cu mâncare, băuturi, stilouri sau orice altceva care ar putea păta sau deteriora exponatele.
Și atunci, cum a fost posibil ca fursecul să ajungă între paginile Sfântului Augustin?
„Probabil că a fost vorba de un elev care a răsfoit cartea cu vreo 50 de ani în urmă, a lăsat să cadă din greșeală un biscut și l-a uitat acolo”, crede Emily Dourish.
Explicația este plauzibilă, dat fiind că volumul a aparținut înainte unui gimnaziu, care l-a donat Universității Cambridge în 1970.
„Când am primit cartea, probabil că cineva a examinat-o sumar și apoi a pus-o la păstrare”, spune custodele. „Nimeni nu a mai cercetat-o atent de atunci.”
Rămășițele fursecului au fost dezlipite cu atenție, însă tot au lăsat pe paginile volumului o pată de grăsime.
Pe jumătate îngrijorată pentru soarta exponatului, pe jumătate amuzată, Emily Dourish a postat pe Twitter o imagine cu „descoperirea” pe care a făcut-o zilele trecute și cu următorul comentariu:
„Astăzi, o descoperire neașteptată într-un volum din 1529 al lui Augustin. Ca informație pentru viitor, să știți că vă punem la dispoziție semne de carte din hârtie fără acid. Binevoiți a nu mai folosi produse de patiserie.”
