Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Secta musulmană din care se recrutează teroriștii. Mărturisirea șocantă a prințului moștenitor al Arabiei saudite
Articole online

Secta musulmană din care se recrutează teroriștii. Mărturisirea șocantă a prințului moștenitor al Arabiei saudite

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman (MBS) a declarat recent că a început răspândirea wahabismului împotriva sovieticilor în timpul Războiului Rece, la cererea Statelor Unite.

După retragerea URSS din Afganistan, wahhabismul, considerat de unii drept un protestantism musulman, și-a găsit alți inamici, drept dovadă actele teroriste de la 11 septembrie. De atunci, atât al Qaeda, cât și ISIS au contat pe fanatismul membrilor acestei secte sunite.

Ce este Wahhabismul?

Wahhabismul își datorează numele unui învățat musulman- Muhammad ibn Abd al-Wahhab. Acesta s-a născut în 1699 în Najd, o localitate situată în mijlocul Arabiei. A călătorit în diverse locuri, inclusiv ka Mecca și Medina. A petrecut mulți ani și la Basora, unde companiile din India de Est erau foarte active. Apoi a plecat în Iran pentru a studia filosofia aristotelică.
Întors în orașul natal mai târziu, Muhammad ibn Abd al-Wahhab a dezvoltat ideile reformiste la care ajunsese în timpul călătoriilor sale. El a format o nouă sectă amestecând ideile școlii Hanbali, una dintre cele patru secte sunnite, cu cele ale lui Ibn Taymiyyah. Muhammad ibn Abd al-Wahhab a încheiat o alianță cu Prințul de Diriyah, Muhammad bin Saud Al Muqrin, și s-a pus sub protecția sa.

Protestantismul Islamului

Wahhabismul este numit protestantismul islamului, pentru că noua credință consideră shirk (păcatul de neiertat al idolatriei sau politeismului) să se caute mijlocirea duhurilor profeților, să fie vizitate mormintele lor sau să fie venerate moaștele. Toți cei care făceau acest lucru sunt considerați necredincioși.
Potrivit celor mai vechi surse despre el, Muhammad ibn Abd al-Wahhab credea că cărțile sfinte precum Coranul nu sunt divine. Călătorul danez Carsten Niebuhr spune chiar că Muhammad ibn Abd al-Wahhab nu credea că Muhammad era un profet – în schimb, el îl considerat un mare savant. Într-un raport înaintat lui Napoleon Bonaparte în timp ce acesta se afla în Egipt, se afirma că Muhammad ibn Abd al-Wahhab ar fi fost un iezuit francez convertit. Deși nu era francez, cu siguranță ideile sale la fel de reformiste ca ale iezuiților.

Casa lui Saud

După Muhammad ibn Abd al-Wahhab, familia Saud este cea care și-a asumat conducerea wahabismului. Și-au stabilit propriul stat în Arabia Centrală. Deoarece suniții și șiiții erau considerați necredincioși conform convingerilor lor, ei au început să comită masacre atacând alți musulmani în timpul domniei fiului lui Muhammad bin Saud Al Muqrin, Abdulaziz bin Muhammad Al Saud.

La acea vreme, Imperiul Otoman era preocupat de propriile sale probleme interne și de amenințările venite din partea Rusiei și Europei. Dominația Imperiului Otoman asupra arabilor a slăbit. Saud bin Abdulaziz Al Saud, fiul lui Abdulaziz bin Muhammad Al Saud, a profitat de acest lucru și a cucerit Mecca și Medina. Saudiții au distrus mormintele și i-au împiedicat pe musulmani să-și facă pelerinajul.

În cele din urmă, guvernatorul albanez-otoman al Egiptului, Muhammad Ali Pașa, l-a trimis pe fiul său Ibrahim să-i înfrunte pe wahabiți la ordinul sultanului Mahmud al II-lea. Ibrahim Pașa a recucerit Mecca și Medina, iar wahabiții s-au retras în Najd. Cu toate acestea, Ibrahim Pașa a fost hotărât să elimine această problemă . A mărșăluit pe Najd și a capturat capitala saudită Diriyah. El a ucis o parte din familia Saud. Fiul cel mare al lui Saud bin Abdulaziz Al Saud, Abdullah bin Saud Al Saud, a fost executat.

Alianța protestantă

Imperiul Britanic a urmărit îndeaproape această mișcare radicală încă de la început. Protestanții islamului, wahhabiții, puteau fi un aliat al britanicilor împotriva otomanilor sunniți. După călătorii dificile, spioni precum iezuitul Gifford Palgrave, Wilfrid S. Blunt și ofițerul Companiei Britanice Indiilor de Est, Lewis Pelly, de la Societatea Regală Geografică Britanică, au reușit să-i contacteze pe saudiți și să semneze acorduri de alianță cu ei.

Portretul oficial al lui Abdulaziz bin Abdul Rahman Al Saud în
Marea Britanie, care a trimis arme wahhabiților prin India, a trimis un spion pe nume William Shakespear la familiei Saud. Shakespear a îdevenit consilierul militar al lui Abdulaziz bin Abdul Rahman Al Saud, cunoscut în Occident ca Ibn Saud, dar a fost ucis de un trib rival într-un conflict în 1915, după începerea Primului Război Mondial.

Sharif Hussein bin Ali

Odată cu căderea sultanului Abdülhamid al II-lea în 1909, puterea a trecut în mâinile unui comitet al Tinerilor Turci numit Comitetul pentru Unire și Progres. Când unioniștii nu au mai fost susținuți de Marea Britanie, care le oferise anterior sprijin, ei au intrat în Primul Război Mondial de partea Germaniei. Tinerii Arabi, care au cooperat cu Tinerii Turci împotriva sultanului Abdülhamid al II-lea, s-au despărțit de ei odată cu începerea războiului. Apoi au început să-și urmărească propria independență.

Hussein bin Ali Al Hashimi, emirul Meccăi, era un om religios. Nu-i plăcea unioniștii masoni, care au adus imperiul în pragul prăpastiei. I-a avertizat emitând declarații. Dar unioniștii nu l-au ascultat, ba chiar au adoptat o atitudine ostilă. Apoi, Sharif Hussein s-a apropiat de Tinerii Arabi și a convenit cu britanicii să salveze Arabia de Tinerii Turci. Marea Britanie, care dorea să împartă Imperiul Otoman în state-națiune, susținea independența arabă. Ei i-au promis lui Hussein bin Ali și copiilor săi un mare stat arab și l-au numit consilier pe spionul Thomas Edward Lawrence.

Philby

Marea Britanie pregătea familia Saud pentru putere. John Philby l-a înlocuit pe Shakespear ca consilier saudit după uciderea spionului. L-au susținut și prietenii lui Lawrence, Gertrude Bell și col. Gerard Leachman. În timp ce studia la Cambridge, Philby s-a alăturat serviciului de informații prin mentorul său Edward Granville Browne.
Ibn Saud îi ura pe turcii sunniți și pe Hussein bin Ali și îi considera necredincioși. Era de părere că popoarele creștine descind din profetul Ishaq (Isaac), iar arabii din profetul Ismail (Ismael), care era fratele lui Isaac. Prin urmare, i-a spus lui Philby că îl consideră drept un fel un văr. Potrivit acestuia, turcii erau descendenții unui demon de origine tătară.

Arabia Saudită

După război, Marea Britanie nu și-a ținut promisiunea față de Hussein bin Ali, chiar dacă copiilor săi li s-a dat un stat. Ibn Saud, care a cucerit Mecca și Medina cu sprijinul britanic, a fost proclamat rege al Arabiei Saudite în 1926. Philby a fost cel mai apropiat consilier al regelui Abdulaziz până la moartea sa. A fost recompensat pentru serviciile sale în război, servind ca intermediar pentru companiile petroliere și de automobile americane.

După înființarea statului, Marea Britanie, așa cum a făcut în majoritatea locurilor pe care le-a ocupat, a trecut pe plan secund și și-a transferat influența în Arabia către Statele Unite. Astfel, Arabia Saudită, despre care se spune că îi finanțează pe islamiștii radicali, a devenit aliatul permanent al Americii, iar zgârie-nori precum Hilton Suites au înconjurat Kaaba, scrie Daily Sabah

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA