Prima era că socialismul este soluţia firească la anarhia burgheză provenită din acumularea capitalului, iar a doua că, odată trecută societatea la socialism, morala şi deprinderile sufleteşti ale cetăţenilor se vor înnobila de la sine, pe motiv că morala urmează sistemului economic.
Adică, cum spune articolul “Socialismul după Război”, din revista duminicală “Ideea Europeană” din 7 decembrie 1919, “o tehnică superioară atrage după sine o morală superioară. Ambele aceste idei nu sufereau discuţiune. Ele erau axiome pentru socialismul ştiinţific. Pe ele se afirma că socialismul este inevitabil”.
Rolul iniţiativei individuale şi al capitalistului
Autorul, care semna Verax, mai scria: “Dacă d-l Dobrogeanu-Gherea ar fi fost întrebat, înainte de războiu, ce organizaţiune socială se cuvine să se dea unei ţări care este săracă lucie, care adică este istovită, sau care este lipsită de bogăţia industrială, d-l Dobrogeanu-Gherea ar fi trimis de sigur pe întrebător la cărţile de istoria economiei politice, unde acesta ar fi văzut rolul iniţiativei individuale şi al capitalistului.
Pentru asemeni circumstanţe n’ar fi recomandat dânsul socialismul.
Baza obiectivă a socialismului este la sfârşitul evoluţiunei capitaliste, iar nu la început.
Socialismul este sinteza contradicţiunilor vieţii economice, care vine spre aplanare după ce contradicţiunile se produc, iar nu înainte.
Aşa a spus’o Karl Marx, după profesorul său Hegel, şi aşa ar fi spus-o şi d-l Dobrogeanu-Gherea”.
Cam astea erau, scrie Verax, ideile propagate de Dobrogeanu-Gherea înainte de război.
Răspunsul lui Gherea
“După războiu, unul dintre şcolarii săi s-a dus să-l întrebe asupra diferitelor probleme care agită Europa de astăzi.
D-l Dobrogeanu-Gherea a răspuns. Acest răspuns îi face mare cinste. Noi am apreciat întotdeauna în d-l Gherea pe intelectual şi nu pe socialist. Acum avem proba că n’am greşit în această apreciere. Ca un adevărat intelectual, d-l Gherea, cu riscul de a se face neplăcut tovarăşilor, a spus adevărul.
Dânsul a constatat că ambele idei pe care se susţinea socialismul marxist, nu-şi găsesc aplicare în Europa de după războiu.
“Societatea socialistă trebuia să moştenească societatea capitalistă, ducând pe alte baze superioare, mai departe şi mai sus, desvoltarea societăţii.
S’a întâmplat însă groaznicul războiu să distrugă însăşi bazele pe care trebuia să construim…
Pe deoparte războiul a adus în sânul socialismului o afluenţă colosală de elemente şi forţe noi revoluţionare pentru transformarea societăţii, iar pe de altă parte, a distrus bazele obiective necesare pentru această transformare. Să organizezi în mod socialist foametea şi sărăcia lucie?.
Iată, în adevăr, mare aberaţie pe care o voiesc socialiştii noştri. Ei vor să organizeze în mod socialist foametea şi sărăcia lucie”.
În încheierea articolui, Verax concluziona: “Nici un tânăr din partidul socialist n’ar fi avut curajul să facă declaraţiunile d-lui Dobrogeanu-Gherea.
De bătrâni nu mai vorbim. Şi nu le-ar fi făcut nici d-l Gherea dacă ar fi fost simplu socialist. Dar d-l Gherea este un intelectual. Şi intelectualul n’are vârstă. El este veşnic sincer în convingeri”.
