Discutarea dosarului Roşia Montană figura iniţial pe agenda de duminică, potrivit site-ului UNESCO, citat de Agerpres.
Luni, după ora locală 22:30 (14:30 GMT), preşedintele Comitetului a decis să amâne pentru marţi cele patru propuneri de pe ordinea de zi care nu fuseseră încă evaluate: grădina tropicală Sitio Roberto Burle Marx (Brazilia), observatorul solar din Chankillo (Peru), biserica Estacion Atlantida (Uruguay) şi peisajul minier de la Roşia Montană (România).
Luni au fost aprobate candidaturi din Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Georgia, Turcia, Ţările de Jos.
Propunerile din Brazilia, Uruguay şi Peru sunt în aşteptare din 2020, când UNESCO a fost nevoită să anuleze evenimentul său anual din cauza condiţiilor de sănătate la nivel mondial, ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Acest lucru a însemnat că cea de-a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial a devenit o versiune extinsă, în care sunt evaluate nu doar propunerile din anul în curs, ci şi cele care nu au putut fi evaluate anul trecut.
Sesiunile au loc până la 31 iulie în oraşul Fuzhou din sud-estul Chinei, dar, având în vedere că pandemia este încă activă, ele se desfăşoară în mare parte virtual.
Pierderea procesului cu Gabriel Resources
Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”.
Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
Ministrul Culturii a afirmat că o eventuală listare a Roșiei Montane la UNESCO poate duce la la pierderea procesului cu Gabriel Resources.
Compania canadiană invocă un prejudiciu de 5 miliarde de dolari, iar listarea zonei în patrimoniul mondial UNESCO ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a efectua activități de minerit în zonă, după ce același stat i-a acordat licența de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Procesul a demarat în urmă cu patru ani iar miza se apropie de 5 miliarde de dolari.
În 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului.
Procesul în fața unei instante arbitrale a fost posibil în baza acordurilor bilaterale de protecție a investițiilor (BIT) încheiate de România cu Canada, pe de o parte, și cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pe de cealaltă parte.
Judecata nu e finalizată.
