În aceeaşi zi, îi fuseseră răvăşite biroul de la Institutul de Istorie Universală din Bucureşti şi casa de la Vălenii de Munte.
A fost găsit în dimineaţa zilei de 27 noiembrie 1940, lângă pădurea Strejnic, acoperit de brumă. Fusese împuşcat cu nouă gloanţe.
Șocul produs de asasinarea lui Nicolae Iorga a cutremurat societatea românească, dar cenzura a împiedicat presa să prezinte evenimentul.
47 de universități și de academii europene l-au comemorat, au arborat drapelele în bernă, au organizat conferințe.
În presa străină s-au scris sute de articole despre asasinatele politice din România din noiembrie 1940, primul nume menționat fiind cel al lui Nicolae Iorga.
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR)a deschis joi o expoziţie temporară, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la asasinarea istoricului Nicolae Iorga.
Potrivit MNIR, în cadrul expoziţiei „80 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga – mărturii muzeale”, care se încadrează în seria „Exponatul lunii”, se vor regăsi, în premieră, şase obiecte personale ale marelui istoric, pe care le-a avut asupra sa în ziua morţii.
Piesele au fost donate muzeului, în anul 1974, de către Liliana Iorga Pippidi şi arhitectul Valentin Iorga, urmaşi ai renumitului istoric.
Găurite de unul sau mai multe dintre gloanţele cu care s-a tras asupra sa, ele reprezintă mărturii materiale ale teribilului asasinat din noaptea de 26/27 noiembrie 1940.
Expoziţia va fi deschisă până pe 13 decembrie şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9,00 – 17,00.
