Evenimentul Istoric > Articole online > Șase motive pentru care dosarul Revoluției a fost întors la Secția Parchetelor Militare
Articole online

Șase motive pentru care dosarul Revoluției a fost întors la Secția Parchetelor Militare

Rechizitoriul a fost întocmit de către procurorii militari Gheorghe Coșneanu, Cătălin Ranco Pițu, Dan Mihail Mitranescu și Virgiliu Marian Istrate, de la Secția Parchetelor Militare (SPM) din PICCJ, iar avocații Andrei Adrian Georgescu – apărătorul fostului președinte Ion Iliescu și Nicolae Traistaru, cel care îl reprezintă în instanța pe generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare, trimis în judecată pentru presupuse infracțiuni împotriva umanității

În primul rând, avocatul Nicolae Traistaru argumentează că procurorii SPM i-au încălcat grav generalului Iosif Rus dreptul la un proces echitabil, prin simplul fapt că nu au descris exact faptele pe care i le impută, ci doar au făcut o simplă compunere cu pretenții de tratat de istorie.

În al doilea rând, Gheorghe Coșneanu (șeful echipei de procurori) a verificat rechizitoriul doar la plesneală, întrucât nu s-a obosit să precizeze dată vizei de legalitate și temeinicie.

În al treilea rând (și cel mai grav), același Cosneanu s-a verificat pe sine însuși: a confirmat rechizitoriul, în ciuda faptului că lucrase că procuror de caz în același dosar al Revoluției.

În al patrulea rând, cauza a ajuns în instanța fără să fi fost finalizată urmărirea penală. Dovadă stau declarațiile de martori luate după ce rechizitoriul a fost trimis către Înalta Curte.

În al cincilea rând, a fost încălcat principiul „ne bis în idem” (care dictează ca o persoană să nu fie pedepsită de două ori pentru aceeași faptă). Mai exact, Nicolae Traistaru amintește că în 2001 Curtea Supremă de Justiție a soluționat definitiv un dosar legat de masacrul de la Otopeni, printre condamnați neregăsindu-se Iosif Rus, acesta având doar calitatea de martor. De altfel, adaugă avocatul, nimic din dosar nu dădea de înțeles că Rus ar fi avut vreo vină pentru masacru.

În al șaselea rând, nici măcar încadrarea nu este corectă, pretinsele fapte ale comandantului Aviației Militare neputând fi catalogate drept „un atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populații civile”.

În plus, această faptă nici măcar nu era prevăzută de legea penală în vigoare în 1989 (respectiv Codul penal din 1969), a mai arătat avocatul Nicolae Traistaru în față judecătoarei Florentina Dragomir, scrie luju.ro.

 

 

Registration

Aici iti poti reseta parola