Cronicarul, doctorul Em. Dorna, spunea că procedeul, care se realiza cu o lampă cu cuarţ, era întrebuinţat în Germania într-o măsură nebănuită la noi.
El consemna şi partea ştiinţifică a noii mode: “Datorită faptului că celula de cadium, care este după cum se ştie extrem de sensibilă la lumină, posedă aceeaşi sensibilitate ca pielea omenească, s-a putut cerceta acţiunea razelor ultraviolet din punct de vedere fizic.
Cercetările întreprinse de institutul de actinologie, din Hamburg, au arătat că pe străzile oraşelor mari, care după cum se ştie sunt învăluite în praf şi în fumul produs de coşurile fabricilor, razele ultraviolete sunt foarte rare şi numai pe la amiază posedă intensitatea necesară pentru a apăra tineretul de boli.
La Hamburg trebuie să te depărtezi cu 30-40 km de oraş pentru a scăpa de fumul oraşului, iar la Londra chiar la o depărtare de 100 km de oraş fumul împiedică pătrunderea reazelor ultraviolete.
Departe de orașe
Înţelegem deci că pentru a ne putea bucura cu adevărat de acţiunea binefăcătoare a razelor soarelui trebuie să fugim departe de oraşe, la munte sau la mare.
Cum aceasta însă nu este totdeauna cu putinţă şi mai ales nu este la îndemână oricui, putem recurge la “soarele artificial”.
În ultimii ani pe lângă acţiunea directă a razelor ultraviolete asupra corpului omenesc, s-a dovedit că ele pot juca un rol indirect, dacă supunem unele din alimentele noastre la acţiunea lor.
Mai ales laptele destinat alimentaţiei copiilor trebuieşte tratat în chipul acesta.
În Germania, sistemul a fost introdus până acum în 50 de oraşe şi rezultatele par a întrece toate aşteptările”.
