Spasski a luat primul joc (Fischer a dat vina pe camerele TV și a ordonat scoaterea acestora). Fischer a pierdut apoi al doilea joc după ce unele dintre celelalte cereri ale sale nu au fost îndeplinite. După multe certuri, meciul a fost reluat pe 16 iulie cu o victorie a lui Fischer.
După 21 de jocuri, Fischer a câștigat șapte, Spassky a câștigat trei, iar 11 au fost egaluri. Spassky a cedat după 40 de mișcări în cel de-al 21-lea joc prin telefon, cu scorul final stabilit la 12,5 la 8,5
Fischer a câștigat 156.250 de dolari pentru ispravă, în timp ce marele maestru sovietic Spassky, care avea 35 de ani și era campionul mondial, a câștigat 93.750 de dolari.
În perioada 3-24 aprilie 1975, FIDE a organizat meciul de Campionat Mondial, Boby Fischer avându-l drept challenger pe Anatoli Karpov. Nu s-a prezentat la meci și a fost declarat învins. Fischer a declarat, după victoria în meciul cu Spasski, că va păstra titlul de campion mondial până la sfârșitul vieții sale.
Persoană non-grata pe teritoriul SUA
După câștigarea titlului, Fischer nu a mai participat la competiții oficiale timp de aproape 20 de ani.
În 1992 a jucat meciul „revanșei secolului”, împotriva lui Boris Spasski, în Iugoslavia aflată sub embargo NATO.
Înaintea meciului a fost filmat scuipând pe ordinul SUA care îi interzicea să joace. Ca urmare, a fost declarat persoană non-grata pe teritoriul SUA și, se spune, a intrat în urmărirea Interpolului.
O vreme s-a refugiat în Ungaria. Începând din 2000 a locuit în Filipine și Japonia, împreună cu Miyoko Watai, președinta Asociației Japoneze de Șah.
În 2005, ca urmare a hărțuielilor la care era supus din partea autorităților americane și japoneze, solicită și primește cetățenia islandeză.
Fischer suferea de o boală de rinichi degenerativă, care s-a agravat în octombrie 2007. La mijlocul lunii ianuarie 2008 condiția lui s-a deteriorat brusc, în ziua de 17 murind în apartamentul său din Reykjavik
