S-a întors de la Harvard să dea românilor primul manual de igienă

 

Între 1936 şi 1938, a fost bursier al Fundaţiei "Rockefeller" din SUA, specializându-se la Universitatea Harvard. A desfăşurat activităţi ştiinţifice la institute de învăţământ superior din New York, Albany şi Boston.

Medicul Ilie Ardelean s-a născut la 10 octombrie 1906, la Gyula, în Ungaria.

A urmat studiile liceale la Arad şi pe cele superioare la Facultatea de Medicină din Cluj, potrivit lucrării lucrării „Membrii Academiei Române/1866-2003”, citată de Agerpres.

În anul 1933, a intrat ca preparator la Catedra de Igienă a Facultăţii de Medicină din Cluj, unde a devenit profesor în 1948.

A fost numit şef al Catedrei de Igienă Generală şi Comunală în 1948, apoi decan al Facultăţii de Igienă din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.

Totodată, a fost directorul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică din Bucureşti între 1948 şi 1961. După 1961, a activat ca şef al Secţiei de Igienă Comunală din cadrul aceluiaşi institut.

A coordonat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România.

Studiul infecțiilor

A avut contribuţii la studiul infecţiilor pneumococice şi streptococice, în domeniul igienei muncii, precum şi în profilaxia toxiinfecţiilor alimentare.

A desfăşurat o amplă activitate ştiinţifică în domeniul igienei mediului, cercetând efectele avute de poluarea bazinelor cu apă şi a aerului asupra sănătăţii umane.

Este considerat întemeietorul igienei experimentale din România. A fost preşedintele Societăţii de Ştiinţe Medicale şi al Societăţii de Igienă din România.

Dintre cele 250 de lucrări ştiinţifice publicate, pot fi enumerate: „Combaterea microorganismelor de coroziune din instalaţiile de alimentare cu apă”, „Contribuţii la documentarea medico-sanitară în sistematizarea unui teritoriu cu profil agrozootehnic” şi „Elemente de biometeorologie medicală”.

La 2 noiembrie 1948, Ilie Ardelean a devenit membru corespondent al Academiei Române.

A murit la 9 ianuarie 1972, la Bucureşti.