Un mister care înconjoară de multă vreme monumentul neolitic Stonehenge a fost descifrat.
Oamenii de ştiinţă au identificat locul de origine al multora dintre megaliţii ce alcătuiesc această structură celebră din comitatul englez Wiltshire, graţie unui eşantion ce a fost păstrat timp de mai multe decenii în Statele Unite, informează Agerpres.
Testele geochimice arată că 50 dintre cei 52 de megaliţi din gresie de culoare gri-pal, cunoscuţi sub numele de „sarsen”, au o origine comună, aflată la o distanţă de circa 25 de kilometri într-un sit denumit West Woods, la marginea colinelor Marlborough din comitatul Wiltshire, au anunţat miercuri oamenii de ştiinţă britanici.
Acei „sarsen” au fost ridicaţi la Stonehenge în jurul anului 2500 î.e.n. Cel mai mare dintre ei are înălţimea de 9,1 metri. Cel mai greu cântăreşte aproximativ 30 de tone.
„Pietrele sarsen alcătuiesc legendarul cerc exterior şi trilitonul central (două pietre verticale care susţin o piatră orizontală) în formă de potcoavă de la Stonehenge. Sunt uriaşe”, a declarat David Nash, specialist în geomorfologie la Universitatea Brighton şi coordonatorul acestui studiu ce a fost publicat în revista Science Advances.
„Modul în care au fost aduse până în acest sit face în continuare subiectul unor speculaţii. Ţinând cont de mărimea pietrelor, ele ori au fost târâte, ori împinse pe buşteni până la Stonehenge. Nu cunoaştem ruta exactă, dar acum cunoaştem măcar punctul de pornire şi punctul de oprire”, a adăugat David Nash.
De la 250 de kilometri
Originea pietrelor vinete de la Stonehenge, care au dimensiuni mai mici, a fost depistată în Pembrokeshire, în Ţara Galilor, la o distanţă de 250 de kilometri, însă originea pietrelor „sarsen” sfidase până acum toate tentativele de identificare.
Un eşantion prelevat dintr-o piatră „sarsen”, extras în timpul unei operaţiuni de conservare la sfârşitul anilor 1950, când tije metalice au fost inserate pentru a stabiliza un megalit fisurat, a furnizat oamenilor de ştiinţă o serie de informaţii cruciale.
Eşantionul a fost oferit drept suvenir unui bărbat, Robert Phillips, care a lucrat pentru compania implicată în activităţile de conservare şi care se afla la faţa locului în momentul forajului.
Robert Phillips a luat mostra cu el, cu permisiunea autorităţilor britanice, atunci când a imigrat în Statele Unite în 1977, locuind iniţial la New York, apoi în Illinois, California şi, în cele din urmă, în Florida.
Robert Phillips, care a murit în acest an, a decis să trimită eşantionul înapoi în Marea Britanie pentru a fi cercetat de oamenii de ştiinţă, în 2018.
Cercetătorii au analizat fragmente din eşantion – testările invazive fiind interzise asupra megaliţilor la faţa locului – pentru a determina amprenta geochimică a pietrei „sarsen” din care fusese prelevat.
Amprenta descoperită s-a potrivit cu cea a depozitelor de gresie aflate în West Woods pentru 50 dintre cei 52 de megaliţi de la Stonehenge.
Citește și Uluitoarea descoperire de lângă Stonehenge
