Evenimentul Istoric > Articole online > Caleidoscop > Rușii râd de liderul european venit la Moscova să facă pace. E un „împărat de hârtie”, țara lui n-are nicio putere
Articole online

Rușii râd de liderul european venit la Moscova să facă pace. E un „împărat de hârtie”, țara lui n-are nicio putere

În vreme ce americanii și englezii zilnic noi și noi planuri ale Rusiei de a invada Ucraina, toți liderii cu situații încurcate pe plan intern sau internațional încearcă să obțină câștiguri de pe urma crize. În aceste condiții, președintele francez Emmanuel Macron a decis să calce pe urmele premierului maghiar Viktor Orban. Or avea cei doi lideri mari divergențe în ceea ce privește viitorul Europei, dar presiunea alegerilor interne e la fel de mare.

Vizita „împăratului de hârtie”

Dacă Viktor Orban a fost bine primit la Moscova, date fiind nenumăratele aranjamente pe care le-a făcut cu Putin de-a lungul anilor, presa rusă s-a nmăpustit pur și simplu asupra președintelui francez.
„Experiența anilor trecuți arată că Parisul nu are nicio greutate politică semnificativă pentru a-și promova ideile în acest domeniu. Toate încercările imperiale ale lui Macron de a reforma peisajul militar-politic al Europei au fost eșuate și i-au servit mai degrabă pentru a câștiga puncte politice în ochii propriei populații”, scrie Pravda.
Gogoașa autonomiei strategice.

„Moartea cerebrală a NATO”, o furtună într-un  pahar cu apă

Cea mai izbitoare încercare a Franței de a contesta ordinea NATO, scriu ziariștii ruși, a fost anunțul lui Macron desore „moartea cerebrală a alianței”, referindu-se la pierderea completă a coordonării dintre Washington și aliații săi europeni.
Parisul a încercat să impulsioneze fortmarea unei armate europene care să poată apăra Europa fără ajutorul Statelor Unite..
„Cu toate acestea, după aproape trei ani, se poate spune cu certitudine că toate discursurile brave ale lui Macron pe această temă s-au dovedit a fi, în cea mai mare parte, nefondate și au urmărit un scop banal – să-i ofere lui Macron o imagine de lider pan-european, un lider capabil să ofere Lumii Vechi o nouă formă de existență.
În practică însă, Parisul nu a reușit să obțină niciun rezultat semnificativ în problema autonomiei strategice a Europei”, scrie Pravda.

 

Macron vrea să vândă arme franceze., dar nu  reușește

În 2017, Uniunea Europeană a creat programul PESCO de cooperare permanentă în domeniul apărării. Acest program era menit să reducă dependența armatelor europene de complexul militar-industrial american. Rezultatele lipsesc încă, cel puțin pentru moment. Relativ recent Polonia și Finlanda au decis să cumpere avioane de vânătoare americane F-35. De asrmele americane, nu europene, continuă să fie interesate și Germania,
Bulgaria, România și Norvegia,
„Cu alte cuvinte, oricât de luptă Macron pentru independența defensivă a europenilor față de Washington, în practică acest lucru nu schimbă nimic.

Preșerdintele Franței e im potent politic

„Impotența politică este un diagnostic de lungă durată al Parisului
Eșecul total al lui Macron cu tema autonomiei strategice a Europei nu este singurul exemplu de lipsă a capacității reale a Franței de a influența procesele internaționale. Adesea nici măcar nu-și poate apăra propriile interese naționale, ca să nu mai vorbim de interesele comune europene.

În special, în 2020 a avut loc un incident senzațional între navele marinei turce și franceze. Potrivit postului de televiziune France 24, o fregată turcă din largul coastei Libiei a refuzat să respecte un ordin de inspectare a încărcăturii dat de o fregată franceză care participă la operațiunea Sea Guardian a NATO. Evitând inspecția, nava turcă a vizat o navă de război franceză folosind un sistem radar ghidat de rachete. Departamentul militar francez a descris acțiunile navei turcești drept „exclusiv ostile și agresive”.

Macron a numit acțiunile Turciei inacceptabile și a cerut clarificarea politicii turcești în Libia. După explozia de mânie inițială și discuții lungi, subiectul a dispărut pur și simplu din spațiul public. Franța nu a primit nici până în ziua de astrăzi scuze de la Ankara și, nici vreo clarificare în ce privește politica turcă în Libia.

Încercările lui Macron de a ciupi Turcia pentru că și-a trimis mercenarii să participe la conflictul din Nagorno-Karabah au eșuat.
În plus, printre înfrângerile reputaționale recente ale Parisului, se poate aminti și crearea AUKUS, o alianță militaro-tehnică a Marii Britanii, Statelor Unite și Australiei. Această decizie i-a lipsit pe francezi de 50 de miliarde din contractul pentru furnizarea de submarine către Canberra. Tot ce a putut face Macron ca răspuns a fost să spună că aliații NATO „au tratat Franța în mod inacceptabil” și „au înjunghiat-o în spate”.

Ce caută Macron la Moscova?

Cu un astfel de palmares în spate, scriu jurnaliștii de la Pravda „nu ar trebui să ne așteptăm la nicio decizie inovatoare în domeniul securității europene din discuțiile dintre Macron și Putin. Președintele francez nu este persoana care este capabilă să ducă dialogul dintre Rusia și Occident la un nou nivel. Pentru aceasta, îi lipsește clar atât greutatea politică, cât și voința corespunzătoare.

Cel mai probabil, turneul lui Macron în Rusia și apoi în Ucraina este legat de alegerile prezidențiale din Franța, care vor avea loc peste trei luni. Negocierile cu Putin sunt ideale pentru a încerca să câștige puncte electorale prin acțiuni de politică externă. Mai ales când s-au acumulat suficiente nemulțumiri împotriva lui Macron pentru politica sa internă. (…) Franța nu mai este un imperiu, iar Macron nu este un împărat, oricât de mult și-ar dori”, scrie Pravda.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola