Rămas orfan la 12 ani, a trăit o vreme confortabil numai din banii moşteniţi, care i-au permis între altele să-şi continue studiile în Europa.
Nemulţumit de cursurile de jurnalism de la Universitatea New York, a renunţat după un an şi s-a angajat la departamentul de textile al lanţului de magazine Altman, unde şi-a cultivat pasiunea pentru pictură şi sculptură, dar şi spiritul comercial, pe care ulterior l-a folosit pentru a tranzacţiona produse financiare.
Dragostea pentru artă a lui Neuberger s-a aprofundat la Paris, unde a început şi o prietenie de o viaţă cu istoricul de artă Meyer Schapiro.
O altă importantă sursă de inspiraţie a constituit-o biografia lui Vincent Van Gogh, care l-a determinat să cumpere lucrări şi să ofere sprijin unor artişti contemporani, adesea trăind în condiţii precare, asemenea pictorului olandez.
A ajuns să lucreze pe Wall Street, în 1929, la apogeul boom-ului bursier, pentru a susţine arta contemporană, iar una din primele sale tranzacţii reuşite, care au contribuit la recunoaşterea sa în lumea finanţelor, a fost vinderea a 100 de acţiuni ale Radio Corporation of Americas, unele dintre cele mai vânate la acea vreme, cu 500 de dolari unitatea.
În 1939 a fondat, împreună cu asociatul său, Robert Berman, firma de investiţii Neuberger Berman.
În anii ’90, a creat unul dintre primele fonduri mutuale fără comision din SUA, Guardian Fund.
La finele anilor ’30, ai secolului trecut, şi-a început colecţia de artă contemporană. În 1974, a înfiinţat Muzeul Neuberger de artă contemporană din New York, colecţia sa putând fi admirată în peste 70 de instituţii din 24 de state americane.
La 104 ani, în 2007, Roy Neuberger a primit Medalia naţională pentru arte. A încetat din viaţă la 107 de ani, în Manhattan, la 24 decembrie 2010.
