Românul care merita Premiul Nobel al lui Bohr

 

Ștefan Procopiu a făcut o descoperire de premiul Nobel, în 1912 când era în ultimul an la Facultatea de Științe a Universității din Iași.

Procopiu a descoperit formula magnetonului (momentul magnetic al electronului).

Când și expus descoperirea, în cadrul Consiliului științific, s-a ales cu replica unui profesor: „Cum îți permiți dumneata să ataci niște lucruri atât de mari?”.

Acest rezultat Ștefan Procopiu l-a publicat în 1913, însă peste hotarele României această descoperire nu a fost cunoscută, din cauza declanșării primului război mondial.

Cinci ani mai târziu, în 1918, fizicianul danez Niels Bohr a calculat același moment magnetic, utilizându-l în primul model atomic și obținând Premiul Nobel pentru fizică în 1922 pentru elaborarea teoriei cuantice a modelului planetar al atomului.

Astăzi în fizică descoperirea este cunoscută sub denumirea de Magnetonul Bohr–Procopiu.
În 1930, Procopiu descoperă efectul circular al discontinuității de demagnetizare ce apare la trecerea curentului electric alternativ printr-un fir feromagnetic (efectul Procopiu).

Efectul Procopiu a fost utilizat în 1965 de fizicianul american Kaufman în construcţia unor noi tipuri de memorie, pentru calculatoarele moderne de foarte mare capacitate.

Astăzi efectul este utilizată în construcţia calculatoarelor rapide.

Presat să studieze descoperirile sovietice

Dpă al doile război mondial, pentru refuzul categoric de a se înscrie în rândurile partidului comunist i-a fost interzis orice contact cu lumea științifică din străinătate, fiind presat să studieze descoperirile sovietice.

Și-a dedicat cercetările studiului variațiilor câmpului magnetic terestru, identificând, în premieră, că din 1932 valoarea momentului magnetic este în creștere, variind cu o perioadă de 500 de ani.

Rezultatele a 24 de ani de observații și cercetări de teren Procopiu le-a materializat în hărți magnetice complete pentru teritoriul României, punând în evidență o anomalie locală pe linia Iași–Botoșani.

A înființat prima bibliotecă de fizică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași cu donații personale.

Născut la Bârlad, pe 19 ianuarie 1890, într-o familie modestă, a absolvit Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1908) și Facultatea de Științe a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1912), obținând licența în fizică-chimie.

A fost membru titular al Academiei de Științe din România (1936) și al Academiei Române (1955), precum și membru al multor societăți din țară și de peste hotare, inclusiv membru al Comisiei Mondiale pe anul 1970 de propuneri la Premiul Nobel pentru fizică.

Procopiu l-a propus la acest Premiu Nobel pe fizicianul francez L. Néel (1904–2000), care a și primit această distincție.

Sursa: Academia de Științe a Moldovei

Parteneri