Online

„România, problemele minorităților sale” acum 80 de ani văzute de la Londra

 Cătălin Pena
„România, problemele minorităților sale” acum 80 de ani văzute de la Londra

Relațiile româno-britanice au evoluat, în perioada martie-august 1939, sub semnul garanțiilor oferite de Anglia și Franța. Pe 13 aprilie, premierul Chamberlain, în Camera Comunelor, și primul ministru Daladier, la Palatul Bourbon, au declarat simultan că asigură România și Grecia de ajutor ca să reziste oricărei amenințări la adresa independenței lor.

În acest context au apărut mai multe articole în ziarele englezești depre problema minorităților din România.

 

„Garanția dată României de Marea Britanie a pus din nou în lumină această țară. Și s-a ridicat chestiunea dacă problemele ei interne și mai ales chestiunea minorităților n-ar duce cumva la neliniști, încurajând agresiunea din afară.

Asemenea îndoieli sunt naturale, pentru că puțini sunt aceia care știu că s-a ajuns la o soluție satisfăcătoare de către guvernul român în ceea ce privește minoritățile. În orice caz ungurii, bulgarii, germanii și ucrainienii au intrat în Frontul Renașterii Naționale, unica organizație politică din România (…) „Aproape 85 la sută din populație aparține clasei țărănești, iar Regele Carol se străduiește să amelioreze soarta lucrătorilor agricoli, să introducă reforme care le vor ridica nivelul de trai și al igienii, să dea poporului educație, menținând totuși tradițiile vechi ale locuitorilor care lucrează pământul și trăiesc din rodul lui”, scria Oxford Mail din 20 aprilie.

 

Autoarea, Ella Davies, trăgea următoarea concluzie: „România nu vrea război. România vrea pace, pentru a stabili prosperitatea și belșugul în propria ei țară”.

 

Simultan, același articol apărea în The Northern Echo, cu titlul diferit: „Ochii Europei asupra bogăției naturale a României”.

 

Public Opinion din 21 aprilie, sub titlul „România, problemele minorităților sale”, descria bogățiile agricole, petroliere și de altă natură ale României, afirmând că avantajele ce rezultau din sprijinirea României erau evidente.

„Toate ramurile vieții naționale a României sunt în activitate. Într-un fel, Regele Carol a convins pe român să devină optimist, cu rezultatul care predomină este destul de vesel. Pe când în țările vecine tendința universală este să se vorbească în șoaptă despre vreo mișcare probabilă a dictatorilor, în România domnește o hotărâre crescândă, la toate clasele sociale, de a contribui singure la salvarea proprie. Nu-i un spirit agresiv, ci într-adevăr este o atitudine de care trebuie să țină socoteală acei care râvnesc la România”. În articol era descrisă și situația minorităților.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric