Îndeletnicirea de capetenie a populatiei este agricultura. Taranimea, îndeobste bine înstarita, obisnuiste sa-si desfaca, an de an, în orasul Cernauti, surplusul muncii sale, vite, cereale si fructe. Ce ramâne nevândut se exporta prin Polonia înspre tarile care au nevoie de produse agricole.
În timpul din urma a intervenit o schimbare în ce priveste ocupatia populatiei.
Fabricile de zahar de la Jucica, Lujeni si Schitul Nistrului au facut ca un numar mare de agricultori sa cultive sfecla de zahar.
Iar fabricile de stofa , de tricotaje si se spirt, ridicate în timpul din urma în jurul Cernautilor, au atras multe elemente de la sate. Într-un anumit grad se poate vorbi de industrializare.
Românii au înfiintat tara Sepenicului
Populatia nu e uniforma în ce priveste originea etnica. Dupa stirile ce ne furniseaza documentele si cronicarii, români si straini, prima populatie a judetului a fost româneasca.
Se vorbeste raspicat ca Românii au înfiintat tara Sepenicului – vechiul nume al judetului Cernauti. Dar cu timpul a intervenit o schimbare. Marile mosii boieresti si mânastiresti având nevoie de brate de munca, faceau sa se importe, cu permisiunea domnului tarii, elemente straine de oriunde. Profitorul de capetenie a fost elementul maluros din Polonia.
Astfel avu loc prima împestritare etnica a populatiei. Iar invazia elementului maluros din învecinata Galitie deveni mai puternica în timpul ocupatiei austriece, când hotarul tarii a fost mutat de la Sniatin la Suceava si când Bucovina a fost unita cu Galitia.
Cu toate acestea, staruie înca astazi, în satele partial înstrainate un numar mare de vechi familii românesti, razasesti, stapânitoare de vaste pamânturi si pastratoare de veche traditie româneasca. Sunt sate care au rezistat invaziei, ramânând curat românesti pâna în ziua de astazi.
Familii boierești
Traditia culturala româneasca a judetului e foarte veche. Afara de instaurarea de catre români a primei stapâniri politice durabile, care nu s-a putut înfaptui fara un corolar cultural, mai multe familii boieresti îsi trageau originea de aici.
