Online

Rezoluțiunile Congresului Presei Române din 1871

 Cătălin Pena
Rezoluțiunile Congresului Presei Române din 1871

Congresul presei române de la 8/20 noiembrie 1871 vota în unanimitate documentul Rezoluțiunile Congresului Presei, care prevedea următoarele:

Naționalitatea, libertatea și interesele ei trebuie să fie regula noastră de credință a tuturor, în toate ramurile activității publice și private.

Națiunea română este complexul întregului popor român, adevărata politică națională nu poate admite asuprirea unei părți din națiune de cealaltă.

Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvernământ românesc, prin națiune și pentru națiune întemeiat pe adevărata libertate națională.

România făcând parte din marea familie latină, presa va lucra, prin toate mijloacele de care dispune, pentru întemeirea celor mai strânse legături cu națiunile latine în Occident.

Concesiunile și întreprinderile la străini sunt funeste intereselor națiunei române.

Presa va combate dar toate concesiunile și întreprinderile la străini. Ea va cere complectarea concesiunii Căilor noastre Ferate cu întreprinderi prin Români și regia pentru exploatarea lor.

Presa va cere ca învățământul general gratuit și obligatoriu să devină o realitate. Presa va cere desființarea institutelor de educațiune iezuitică. Sacre Coeur și altele asemeni – care s-au înființat în țară cu scop de prozelitism.

Autonomia județeană și comunală în limitele unității naționale este o chestiune vitală pentru Români. Alegerea tuturor magistraților județeni și comunali este unul dintre drepturile fundamentale ale județului și comunei. Presa va lupta pentru realizarea lor.

Presa va cere înființarea de bănci județene și urbane naționale ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastră de exploatarea căminurilor.

Presa va cere cu stăruință aplicarea legii morale, relativă la împroprietărirea însurățeilor, protestând în contra oricărei vânzări a moșiilor Statului mai înainte de îndeplinirea prescripțiunilor menționatei legi.

Apărarea țării este iluzorie fără înarmarea generală a poporului. Presa va stărui pentru realizarea ei. Ea va cere de asemenea și introducerea exercițiilor militare în toate școlile.

Pentru asigurarea justiției presa va cere introducerea unei sisteme mixte de numirea și de alegerea judecătorilor, pe un termen hotărât după principiul dominant în organizațiunea judiciară din Belgia.

Presa va combate orice impozite noi care nu se întemeiază pe necesitatea unei îmbunătățiri determinate și generalmente recunoscute, va combate taxele de timbru și de înregistrare fiindcă nimicesc cu totul principiul gratuității, justiției și lovesc mai mult în acele ale societății care fiind mai lipsite de instrucțiune, sunt mai lesne împilate. Ea va cere desființarea legii băuturilor spirtoase. În fine, presa va cere desființarea sistemei existente de dări din punctul de vedere al justiției, al egalității și al echității.

Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra încercărilor de a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopol.

Congresul presei declară că libertatea electorală, libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea învățământului național, dreptul de petiționare, instituțiile juriului sunt puncte cardinale pe care se reazemă edificiul nostru public.

Când presa redacta acest program care, în cele mai multe puncte, a devenit realitatea de astăzi, ce era atunci presa română? Era o adunare de ziariști săraci și începători, afară de Cezar Bolliac, o adunare de necunoscuți. Și ce erau ziarele? Ziarul Românul nu-și putea plăti dările și fotoliul lui C.A. Rosetti se vindea. Trompeta Carpaților de abia își ținea zilele. În luna noiembrie 1871 acest ziar anunța astfel că Cezar Bolliac își vindea colecția de tablouri spre a-și susține ziarul”, comenta Almanahul-Dicționar al Presei din România apărut în 1926, cu prilejul aniversării a 25 ani de la întemeierea Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti.


 


 


 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric