Mihai Diaconescu şi Henri Coandă
În iulie 1966, gazetarul Vili Firoiu a fost autorul unui interviu-eveniment cu marele savant și inventator român Henri Coandă, care în urma celor tipărite în revista ARGEŞ l-a făcut pe Nicolae Ceauşescu să-l invite în România.
Interviul a fost realizat de Firoiu, care lucra la ziarul Secera şi Ciocanul, organul PCR în judeţul Argeş. La acea vreme, redactor-șef al revistei ARGEȘ era prozatorul Mihail Diaconescu.
Pentru el a fost o mândrie şi o mare onoare că încă de la numărul doi al revistei a putut publica în paginile reviste ARGEŞ un interviu cu Henri Coandă. Ulterior, Firoiu va publica volumul „Convorbiri cu Henri Coandă. Am inventat farfuria zburătoare” (1971).
Cine era, de fapt, gazetarul Vili Firoiu
„Vili Firoiu avea știința de a-și face relații, fiind un as al obținerii de… publicitate pentru reviste și ziare în acei ani. Spunea: «dacă vrei să intri la directorul unei mari uzine, mai întâi îi cucerești secretara, cu flori, cu bomboane».
Cert este că era folosit și în probleme statale delicate, lucru prea puțin cunoscut. Cum a fost și apropierea de Henri Coandă”, arată jurnaliştii argeşeni de la infopitesti.ro.
PCR îl voia pe Coandă înapoi în ţară
„Și pentru că noile autorități comuniste încercau să capteze bunăvoința unui savant de talie mondială revenit în țară pe nepusă masă pentru a-și vizita neamurile, s-a ales calea interviului, a unuia publicat în provincie, la Pitești.
Au fost emoții mari atunci în redacția revistei, Henri Coandă nici nu credea că o să apară, mai ales că era și o prezentare laudativă a unui exilat român ce era consilier științific al Pentagonului.
Cenzura și-a dat acordul până la urmă, dacă ieșea prost se putea da vina pe lipsa de experiență a redacției argeșene. Dar interviul a făcut senzație în mediile intelectuale românești”, mai arată sursa citată.
Efectele reuşitei interviului
Inteviul a ieşit bine, a cules numeroase reacţii pozitive şi astfel, în anul următor, 1967, Henri Coandă era invitatul oficial al lui Nicolae Ceaușescu. Pentru a-l convinge să lase capitaliştii în urmă, regimul comunist i-a acordat o atenţie deosebită savantului.
După ce Nicolae Ceauşescu i-a promis sprijin pentru realizarea unor proiecte mărețe, Coandă s-a stabilit defintiv în România. Printre proiectele care au stârnit şi încă mai stârnesc senzaţie se numără Delta-Orașul Viitorului sau Aerotubexpres (transport pe baza efectului Coandă).
Numele lui Coandă a fost intens vehiculat în jurul legendei din 1968, când în România a circulat un zvon conform căruia tancurile sovietice de pe Prut care încercau să ne ocupe ca pe Cehoslovacia au fost topite cu laserele lui Henri.
„Cert este că Henri Coandă și-a făcut reintrarea în România prin paginile revistei ARGEȘ. Cam iată ce poate ascunde un nevinovat interviu publicat într-o revistă de cultură! Securitatea știe”, se mai arată pe infopitesti.ro.
110 ani de când Henri Coandă a intrat în istorie
