Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Retragerea nemților din București în 1918: Incendieri, jafuri, morți și răniți
Articole online

Retragerea nemților din București în 1918: Incendieri, jafuri, morți și răniți

Pagube mari a produs incendiul de la Antrepozitele „Obor” unde au ars o mare cantitate de mărfuri.

Victimele

În faţa soc. „Sylva” unde fusese de asemenea o încercare de devastare, au fost găsiţi morţi, împuşcaţi de sentinelele nemţeşti, tăetorul de lemne Cotoca Marin de 70 de ani şi elevul din clasa a IV-a a şcoalei primare Marin Marinescu din şoseaua Pantelimon 163.

La Obor a fost găsit mort de asemenea corpul unei femei, simplu îmbrăcată, ca de 30 de ani, ce avea o rană adâncă, de glonte de puşcă, în spate. Au mai căzut victime: femeia Olga Marin de 36 ani, din şos. Pantelimon 70, care avea o rană mortală la abdomen.

Vasile Alexandru de 16 ani, ucis, având capul zdrobit şi Maria Niculescu de 16 ani din str. Văcărescu I. nr. 23, care trecând pe str. Bogdan –Vodă, a fost împuşcată în spate de un soldat neamţ, rămânând moartă pe loc.

Toate cele da mai sus sau petrecut în noaptea de luni spre marţi. La depozitul sanitar a fost împuşcată în picior de o santinelă femeia Elena Cherciu Ianzi. Şi-a mai pierdut viaţa la manifestaţiile contra germanilor de pe Calea Victoriei şi tânărul Dumitriu din str. 11 Iunie, 82.

La manifestaţia de la staţia B.M. pe lângă rănitul Zamfirescu, a cărui stare e gravă, a mai fost rănit Gheorghe Dumitru din str. Scărlătescu, 23. Sunt apoi nenumărate cazuri de rănire mai uşoară.

Turnura gravă ce au luat-o manifestaţiile graţie unor elemente turburente, trebuie neapărat să înceteze. E datoria patriotică a înseşi manifestanţilor sinceri şi dezinteresaţi să reprime orice încercări de devastare sau furt.

Căci e o distanţă şi o deosebire fundamentală între manifestaţia de la statuia lui Mihai Viteazul, unde s-a cântat „Deşteaptă-te, române!”, s-a strigat „Trăiască România Mare” şi „manifestaţia” din şoseaua Viilor unde cei ce vor să pescuiască în apă turbure au devastat fără nici o alegere orice le ieşea în cale.

De aceea, cetăţenii cu grije de mândria şi demnitatea numelui de român nu numai să stea deoparte faţă de asemenea fapte, dar să caute să le oprească şi să le reprime.

Oamenii fără ocupaţie sau cu ocupaţie dubioasă nu formează massa populaţiei româneşti care dezaprobă orice excese cari pot fi primejdioase pentru noi din toate punctele de vedere.

Un amănunt dureros şi caracteristic: doamnei Podeanu din strada Mihai Vodă i-a murit o fată şi nu poate să o înmormânteze din pricină că… dricarii sunt la manifestaţie.

În afară de devastările semnalate eri de noi, a mai fost una la un d. Popovici din şos. Viilor şi o încercare de devastare la restaurantul Modern, proprietatea d-lui Liauttey, iar pe str. Lipscani şi Doamnei au fost sparte geamurile la numeroase prăvălii.

Partea importantă şi într-adevăr frumoasă a manifestaţiei de ieri, a fost plecarea ultimei gărzi germane de la Cercul Militar. Pe la zece dimineaţa, un grup de ofiţeri de rezervă se apropiară de garda nemţească de la Cercul Militar şi poftiră pe nemţi să plece deoarece urmau să vină jandarmii rurali cari erau destinaţi să facă gardă acolo.

Nemţii nu se împotriviră deloc. Caporalul de gardă îşi adună oamenii şi în tăcere intră în localul cercului în vreme ce mulţimea imensă care staţiona în faţa Cercului izbucni în urale”.

Alte ştiri mărunte dar semnificative completează tabloul acelor zile:

„Apartamentele Palatului Regal din Bucureşti au fost amenajate în vederea unei apropiate sosiri a suveranilor în capitala ţării”.

„De două zile n-au plecat nici n-au sosit trenuri în Capitală. Deocamdată nu s-a luat nici o măsură cu privire la restabilirea circulaţiei trenurilor”.

„O persoană din Ploieşti ne-a afirmat că terenurile noastre petrolifere sunt intacte. Diferitele societăţi particulare au preluat exploatarea şantierelor”.

„În ziua de 30 oct. st.[il] v.[echi] 1918, după ameaz şi în special spre seară, se auzeau în capitală bubuituri surde de tun. Pare-se că luptele dintre germani şi aliaţi se dau tot mai mult aproape de Bucureşti”.

 

Sursa: Ion Tîlvănoiu, revista Memoria Oltului și Romanațiului, din noiembrie 2018

 

 

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola