Oradea este una dintre puținele localități din țara noastră în care gospodarii orașului au înțeles că au datoria să răspundă încrederii ce le-a fost acordată, prin măsuri care să îmbunătățească viața oamenilor și să înfrumusețeze orașul.
Numeroasele lucrări publice realizate în ultimul deceniu de la construcția a trei poduri cu deschideri de 60,0 m pentru fluidizarea circulației și alimentarea cu apă și gaze până la restaurarea monumentelor istorice și amenajarea spațiilor verzi, au făcut ca Oradea să ocupe primul loc în topul celor mai frumoase orașe ale României.
Acum când s-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire, nu au fost uitați nici marii bărbați de stat care și-au adus o contribuție deosebită la înfăptuirea acestui act.
Astăzi când se împlinesc 100 de ani de la vizita istorică pe care Regele Ferdinand și Regina Maria au făcut-o la Oradea, în ziua de 23 mai 1919, s-a apreciat că se cuvine a se repara o mare nedreptate făcută de comuniști.
Acest gest normal de altfel, a născut o serie de discuții.
Și aceasta, pentru că din păcate nu ne cunoaștem istoria, iar uneori chiar nu vrem să o cunoaștem.
Iată realitatea bazată pe documentele istorice aflate la Arhivele Naționale și pe care nu le cercetăm.
După actul Marii Unirii, Regele Ferdinand a realizat în luna Mai a anului 1919 două acțiuni memorabile:
- Cuvântarea rostită cu ocazia sărbătoririi Jubileului de 50 de ani al Academiei Române la 14 mai 1919;
- Vizitarea mai multor orașe din noua provincie alipită României Mari – Transilvania.
La 14 mai 1919 în Aula Academiei Române, Regele Ferdinand spunea:
„Aruncând privirile asupra istoriei noastre, rămânem uimiți, cum neamul românesc a putut ieși biruitor din atâtea greutăți, din atâtea primejdii, și cum n-a fost înghițit de prăpastia ce adesea se deschidea în drumul lui. Cetind și recitind însă poezia populară, găsim cheia acestei extraordinare puteri de împotrivire. În doinele și cântecele lui se oglindește toată durerea acestui popor, care cu atâta trudă s-a luptat cu vremurile întunecate ce stânjeneau sborul lui spre soare, dar în clipele de cele mai negre restriște tot din poezia populară trăgea nădejdea într-un viitor mai fericit, în ea găsea forța nouă ce-l îmbărbătau în lupta uriașă pentru existență. În ea se poate simți, ca într-o carte deschisă toată gândirea, toată simțirea, întreaga filozofie atât de simplă și totodată atât de adâncă”.
Și adaugă în continuarea cuvântului său câteva gânduri remarcabile pe care nu ar trebui să le uităm:
„I-am urmat la muncă pașnică și am admirat răbdarea lor; dar când pe front am ascultat doinele lor, atunci în inima Mea s-a înfipt încă mai tare convingerea nestrămutată că un popor care în toiul luptei își tălmăcește cugetul și simțirea în versuri, că un atare popor nu poate pieri”.
Ulterior, la 20 mai 1919, Regele Ferdinand împreună cu Regina Maria pleacă în Transilvania pentru a se întâlni cu oamenii locurilor.
La 23 mai 1919 Regele Ferdinand și Regina Maria poposește și la Oradea Mare, mărturie stând remarcabilele fotografii, păstrate cu grijă și respect la Arhivele Naționale, din păcate necunoscute celor ce fac, astăzi, afirmații nefondate.
După ce lucrurile s-au mai aranjat, în anul 1923, primul ministru Ion I.C. Brătianu solicită Consiliului Tehnic Superior din Ministerul Lucrărilor Publice să ia în dicuție „chestiunea sistematizării orașelor”.
Imediat acesta se întrunește la 18 ianuarie 1924 sub președinția, Inginerului Inspector general Profesor Elie Radu, membrii prezenți fiind arhitectului Petre Antonescu, inginerii Victor Bruckner, G. Caracostea, Nicolae Cerkez, P.I. Ciocâlteu, Ion Ionescu-Bizeț arhitectul Duiliu Marcu și inginerii N. Ștefănescu și Nicolae Vasilescu-Karpen, pentru a analiza situația și a stabili o serie de reglementări.
Exigența Consiliului Tehnic Superior reiese din câteva date.
Astfel din 38 proiecte de sistematizare a orașelor prezentate analizei au fost: aprobate 3, respinse 15, s-au cerut modificări la 21.
Printre documentele păstrate la Arhivele Naționale se găsește și un Fond: Arhitect Duiliu Marcu în care se află și planurile originale ale proiectelor întocmite de arhitect pentru diverse lucrări.
Într-unul din suluri am găsit și proiectul cu planurile referitoare la Amenajarea pieței „Unirea” din Oradea Mare, din păcate necercetat.
Proiectul a fost prezentat Con'siliului Tehnic Superior, care după ce l-a cercetat la aprobat prin Jurnalul din data de 22 martie 1924. Jurnalul se găsește în Fondul: Consiliului Tehnic Superior, dosarul 178/1924, filele 187 și 187 v, și poartă semnăturilor tuturor membrilor precum și a președintului Elie Radu.
Printre planurile proiectului se află pe lângă planul de ansamblu al pieței și planșe de detaliu privind soclul pe care urma să se amplaseze statuia, dar și un plan cu detalii pentru fântâna pieței până la un remarcabil detaliu pentru execuția unor bănci.
După ce lucrarea a fost executată a fost montată Statuia Regelui Ferdinand în anul 1924 pentru a sta de paza la hotarul țării.
Anii au trecut și după venirea comuniștilor Statuia Regelui Ferdinand a fost dată jos și topită.
După evenimentele din 1989, noua putere ostilă Regalității și formei de guvernământ pe care aceasta a reprezentat-o nu putea fi de acord cu amplasarea Statuii Regelui Ferdinand pe locul cuvenit.
De aceea în anii '90 s-a montat pe soclul din Piața Unirii din Oradea Statuia lui Mihai Viteazul.
Din păcate ne-au trebuit aproape 30 de ani pentru a începe să ne înțelegem istoria și a căuta să reparăm nedreptățile făcute.
Cu multă înțelegere și responsabilitate Consiliul Local al Municipiului Oradea a aprobat în anul 2018, cu prilejul sărbătoririi Centenarului ca să se repună pe soclul său Statuia Regelui Ferdinand.
Pentru aceasta s-au luat toate aprobările cuvenite de la Ministerul Culturii, s-a comandat executarea unei noi statui a Regelui Ferdinand și s-a hotărât ca în ziua de joi 23 mai 2019, ora 17, când se împlinesc 100 de ani de la vizita Regelui la Oradea, să se dezvelească noua statuie.
Evident se va avea grijă ca Statuia lui Mihai Viteazu să se amplaseze, ulterior, în piața care-i poartă numele din fața Catedralei Ortodoxe din Centrul Civic.
Ca de multe ori la noi, când se face un gest de normalitate au început să se facă vocali câțiva așa-ziși „cunoscători ai istoriei”. Au fost și câteva voci care au afirmat că acest gest e campanie electorală.
Acestora din urmă le amintesc că atunci când Regele Ferdinand a făcut vizita la Oradea, nu avea de unde să știe că peste 100 de ani în România se vor fixa alegeri europarlamentare pe 26 mai 2019, că poate ar fi schimbat ziua vizitei.
