Regele care nu și-a recunoscut fiica naturală timp de jumătate de secol a fost învins

 

Regele a avut în anii 1960-1970, când era print moștenitor, o relație amoroasă, în afara căsătoriei, din cauza căreia cuplul princiar a traversat o criză maritală profundă şi s-a aflat la un pas de despărţire, înainte de a se reconcilia.

Delphine Boel, artistă plastică, în vârstă de 51 de ani, afirma că s-a născut din legătura pe care a avut-o mama ei, Sibylle de Selys Longchamps, cu Albert, pe atunci prinţ moştenitor, căsătorit din 1959 cu Paola Ruffo di Calabria.

Albert al II-lea are cu Paola trei copii: Philippe (născut pe 15 aprilie 1960), Astrid (născută pe 5 iunie 1962) şi Laurent (născut pe 19 octombrie 1963)..

În 1999, existenţa unei fiice nelegitime, rodul unei legături extraconjugale cu baroneasa Selys Longchamps, a fost evocată într-o biografie a reginei Paola.

Fostul rege belgian, în vârstă de 85 de ani, care a domnit între 1993 şi 2013, când a abdicat în favoarea fiului său Philippe, negase întotdeauna această paternitate.

Testul de paternitate

Însă în mai 2019, el a fost nevoit să se supună unui test ADN, în urma unei decizii a Curţii de Apel din Bruxelles. Într-o primă etapă, rezultatul testului trebuia să rămână confidenţial.

Fostul rege belgian Albert al II-lea a recunoscut luni seară că este tatăl biologic al unei fiice născute în afara căsătoriei sale în urmă cu peste 50 de ani, după un test ADN la care a fost constrâns să se supună, la finalul unei proceduri judiciare ce a durat mai mulţi ani, informează Agerpres.

„În această seară, simţim o mare uşurare”, a recunoscut, prin intermediul avocatului său, Delphine Boel, a cărei poveste de viaţă a fost relatată de multă vreme, pe larg, de mass-media din Belgia.

„Maiestatea sa regele Albert al II-lea a luat la cunoştinţă rezultatele testului ADN la care s-a supus la cererea Curţii de Apel din Bruxelles. Concluziile ştiinţifice arată că el este tatăl biologic al doamnei Delphine Boel”, au precizat, luni seara, avocaţii fostului suveran, într-un comunicat.

Vătămare afectivă

Fostul rege a decis „să pună capăt, cu onoare şi demnitate, acestei proceduri dureroase. Regele regretă că această procedură „nu a respectat viaţa privată a părţilor implicate”, potrivit aceluiaşi comunicat.

Pentru fiica sa nelegitimă, Delphine Boel, această recunoaştere înseamnă sfârşitul unei îndelungate bătălii purtate în justiţie.

În 2013, după eşecul unei tentative de reconciliere a celor două tabere, ea a decis să îşi prezinte cazul la tribunal.

„Delphine a obţinut câştig de cauză”, a constatat avocatul său, Marc Uyttendaele, într-un interviu pentru postul de televiziune belgian RTL. Cu toate acestea, „vătămarea afectivă nu va putea fi vindecată cu nimic”, a adăugat el, criticând comunicatul fostului rege pentru „lipsa sa de eleganţă, de omenie şi chiar de blândeţe”.

Moștenirea

Întrebat despre moştenirea pe care Delphine Boel ar trebui să o primească după moartea tatălui ei, avocatul său Marc Uyttendaele a răspuns: „Ea este un copil legitim, la fel ca oricare altul”.

Avocatul lui Albert al II-lea, Alain Berenboom, a declarat la rândul său pentru televiziunea belgiană RTBF: „Juridic, el a oprit aici lupta judiciară şi acceptă ca Delphine Boel să devină cel de-al patrulea copil al său”.

Potrivit RTL, citată de Agerpres, Delphine Boel, recunoscută ca fiică a lui Albert al II-lea, ar putea să pretindă „până la un sfert din moştenirea pe care ceilalţi copii vor avea dreptul” să o primească după decesul fostului suveran, în conformitate cu o lege a moştenirilor care a fost modificată recent în Belgia.

Ea nu va primi însă o dotă şi nici dreptul de a accede la tron, întrucât Constituţia belgiană prevede că moştenitorii coroanei trebuie să fie legitimi, deci născuţi în cadrul căsătoriei.