Pe reliefuri de piatră care împodobeau magnificul palat al regelui Ashurnasirpal al II-lea din Nimrud se poate vedea că suveranul, care a domnit din 883 până în 859 Î. Hr., și un sfetnic al său au ceasuri la mână.
Adepții cosmunauților antici au interpretat imediat că ceasurile intraseră în posesia regelui fie primte de la extratereștrii, fie pentru că putea călători în timp.
Însă cea mai credibilă interpretare este că n-ar fi vorba de ceasuri, ci de brățări cu modele florale.
Situat în nordul Mesopotamiei, regatul asirian a reprezentat un stat puternic. Între 900 și 620 î.Hr. acesta a format primul mare imperiu din lume, unificând teritoriile de la Golful Persic până în Egipt.
Deși era un oraș extrem de vechi care data încă din jurul anilor 5.500 î.Hr., Nimrud a fost transformat într-un centru imperial de către regele Ashurnasirpal al II-lea în jurul anului 880 î.Hr.
Acesta a construit o cetate înconjurată cu ziduri care ocupa aproximativ o suprafață de 3,5 km pătraţi şi unde au fost ridicate clădiri administrative și religioase de mari dimensiuni.
Aceste structuri au inclus palatele mai multor regi asirieni precum și temple, inclusiv cel al lui Nabu, zeul scrisului.
Nimrud a reprezentat atât un centru al scrisului cât şi puterea militară a imperiului, acestea menţinând unitatea Imperiului Asirian.
Multe dintre aceste clădiri au fost centre de învățătură, iar cunoștințele lor au fost păstrate în biblioteci.
Informațiile au fost scrise pe tăbliţe de lut în cuneiformă și mii de astfel de texte au fost descoperite de arheologi la Ninive, capitala de mai târziu a Imperiului Asirian.
Orașul era cunoscut pentru asirieni sub numele de Kalhu şi s-a sugerat ca el apare în Vechiul Testament sub numele de Calah.
