Al doilea și ultim rege al Franței care a piere înjunghiat, după predecesorul său, Henric al III-lea, Henric al IV-lea moare suficient de prematur pentru a scăpa de o lipsă de popularitate tot mai accentuată.
După o viață cu răsturnări de situații extraordinare, regele suferea în acel an 1610 de pe urma neînțelegerilor cu soția sa, Maria de Medici și a urii pe care i-o purtau nobilii, în urma păcii încheiate între catolici și protestanți.
Mai mult, granițele Franței sunt amenințate de Spania și Austria.
Intenția lui Henric al IV-lea de a porni un război împotriva acestor suverani catolici creează noi nemulțumiri în cercurile catolice franceze.
Clerul își manifestă în mod clar opoziția față de ceea ce consideră o nouă trădare a regelui, care fusese protestant și se convertise la catolicism, în urma faimoasei declarații: „Parisul merită o liturghie”.
Printre credincioșii catolici înfuriați de predicile preoților se număra și un bărbat de 32 de ani, născut la Angoulême într-o familie săracă, dar evlavioasă.
Este un colos cu barbă roșcovană, cu ochii albaștri și mari, pe nume François Ravaillac.
În 1609, Ravaillac merge la Paris pe jos hotărât să-l ucidă pe cel pe care îl numește „tiran”. În trecere printr-un han, fură un cuțit de care se va folosi pentru a-l asasina pe rege.
Încă din dimineața zilei de 14 mai, Henric fusese agitat: își amintise că ducele de Vendôme, fiul său nelegitim cu Gabrielle d’Estrées, îi dăduse nu cu mult timp în urmă un horoscop făcut de astrologul La Brosse, care avertiza că regele va trece printr-o primejdie de moarte pe 14 mai.
„La Brosse este un dobitoc!”, strigase Henric, rupând hârtia.
De data aceasta, regele va murmura: „Dumnezeule, este ceva în mine care mă tulbură foarte!”
În jurul amiezei, pleacă totuși într-o trăsură deschisă, însoțit de câțiva prieteni, printre care ducele d’Epernon.
În ciuda avertismentului și a presimțirilor, nu a considerat necesar să fie însoțit de garda călare.
Pe strada Ferronerie, în apropiere de Hale, trăsura regală este blocată de o căruță încărcată cu fân care împiedică circulația.
Valeții care stăteau pe treptele trăsurii coboară pentru a încerca să dea căruța la o parte.
Ravaillac, care nu aștepta altceva, se cațără pe o spiță a roții. Trecându-și brațul peste ducele d’Epernon, îl lovește pe rege cu cuțitul în piept de mai multe ori.
Este imobilizat imediat și dus la închisoarea Conciergerie.
Inutil. Regele Henric al IV-lea moare în trăsură pe drumul de întoarcere spre Luvru.
Ravaillac este judecat rapid, găsit vinovat de regicid și executat în piața Grève din Paris prin sfârtecare.
