Rădăcinile dacice ale lui Eminescu scoase la iveală

 

Casa în care Mihai Eminescu își petrecuse anii copilăriei se ruinase, în deceniul al treile al secolului trecut, așa că în anii 1940 se inaugurează la Ipotești primul muzeu memorial într-o casă reconstruită din temelii, dar pe o altă fundație decât cea a casei originale.

 Casa nouă nu respecta, însă, structura celei vechi. Nici interiorul nu reușea să ofere o atmosferă în spiritul epocii, dar nici una care să redea informații concrete despre viața familiei și a poetului.

 „În afara unei linguriţe de argint cu monograma Ralucăi, o icoană de la familie şi o copie după masca mortuară a lui Eminescu, muzeul nu expunea, la vremea aceea, decât copii ale unor acte şi imagini fotografice, precum şi câteva volume”, remarca în lucrarea ”Eminescu – Ipoteşti – Eminescu” Valentin Coșereanu, fost director al Memorialului Ipotești, potrivit botoșăneanul.ro.

Fals

Casa nu avea să dureze. Este un fals, se auzeau tot mai multe voci.

 „S-au făcut dezbateri publice, s-au consultat specialişti din domenii diferite şi cei mai mulţi au fost de acord că modificarea trebuia înlăturată. Cum majoritatea documentelor pledau pentru construirea unei case noi, copie fidelă a celei în care copilărise Mihai Eminescu, a început lucrul pentru noua clădire în anul 1976, prilej cu care au fost descoperite vestigii ale unei aşezări carpice, din secolele II-III e.n.

O amforă, expusă o vreme şi în holul noului muzeu, stătea drept mărturie a acestei descoperiri”, confirmă fostul director al Memorialului Ipotești.

Planul noii case, ce avea să respecte fundaţia veche, avea să fie proiectat de un colectiv al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti.

Chiar fără a fi casa originală a familiei Eminovici, noua casă, cea pe care o vedem și astăzi la Ipotești, are meritul de a fi o copie după casa copilăriei lui Eminescu şi de a sugera atmosfera interioară şi funcţionalitatea fiecărei camere.

Tezaurul de sub casă

În primăvara anului 1976, o echipă de arheologi, sub conducerea lui Paul Șadurschi, din componența căreia făcea parte și Octavian Liviu-Șovan, realiza un sondaj arheologic pentru dezvelirea temeliei vechii case de la Ipotești, în vederea reconstituirii cât mai fidele a casei copilăriei poetului Mihai Eminescu.

Parteneri