În prima jumătate a secolului al XIX-lea, toată lumea se temea de Dunăre din cauza numeroaselor inundații oribile de care a avut parte orașul.
Cu toate acestea, un inginer, Ferenc Reitter, a dorit să folosească fluviul pentru a ajuta revoluția industrială care începuse în sfârșit în Ungaria în anii 1860, scrie Daily News Hungary.
Prin urmare, el a planificat un canal navigabil în inima Budapestei de azi în locul a ceea ce cunoaștem acum ca Marele Bulevard al capitalei Ungariei.
De ajutor
El credea că acesta nu numai că va reduce riscul producerii unei inundații devastatoare, dar ar putea ajuta și orașul să devină o metropolă industrială și comercială.
Zona ar fi fost propice, pentru că nu ar fi fost nevoie decât de o dragare a albiei fluviului, pentru a face canalul navigabil, opina Reitter.
El credea că navele care ar fi trecut prin canal ar fi ajutat la dezvoltarea transportului de mărfuri în oraş şi crearea de noi docuri şi magazine.
Ministerul Transporturilor i-a acceptat planurile în 1868, ba chiar a fost fondată o asociație pentru a supraveghea pregătirile.
Banii au stricat tot
Dar destul de repede s-a constatat că proiectul are nevoie de o finanţare puternică, iar statul nu şi-l permitea, aşa că trebuia dus la bun sfârşit cu ajutorul antreprenorilor.
Și de aici au început toate problemele.
Oamenii de afaceri care plănuiau să investească bani în proiect nu doreau să dezvolte transportul pe Dunăre, ci doreau să câștige o avere din afaceri imobiliare.
Prin urmare, ar fi demolat toate clădirile din cartierul canalului și ar fi dorit să primească scutiri fiscale de 25 de ani.
Prea scump
Economiștii au spus că proiectul este prea scump, deoarece canalul putea fi făcut navigabil doar pentru 1/10 din costuri.
Ei au adăugat că, deși apele sunt importante în transport și comerț, datorită rețelei feroviare în curs de dezvoltare, acestea nu mai sunt singura oportunitate de a transporta un număr mare de mărfuri pe distanțe lungi.
Oamenii de știință au spus şi ei că nu va fi foarte adânc, astfel încât navele mai mari nu vor putea să intre. Mai mult, debitul apei ar fi mai mic, din cauza numeroaselor curbe, devenind astfel un focar de ţânţari şi de agenţi patogeni.
În sfârșit, orașul ar fi necesitat multe poduri, care erau, de asemenea, foarte scumpe.
Alt proiect
Drept urmare, antreprenorii au părăsit proiectul și, întrucât guvernul nu a dorit să ia un împrumut pentru a-l finanţa, Parlamentul a decis în 1871 să se construiască un bulevard unde ar fi fost canalul.
Interesant este că Ferenc Reitter a făcut parte din comitetul care l-a proiectat și a murit la doar câțiva ani după ce inițiativa sa inițială a eşuat.
