Poate pentru mulți încă este un motiv de mirare că în România mai există un teatru evreiesc de stat. Că pe o scenă bucureșteană se joacă încă într-o limbă pe care nu o cunosc decât o mână de oameni.
Ei, bine, cei mai mulți nu știu că acum 143 de ani în România se puneau bazele primului teatru evreiesc profesionist din lume.
La ”Pomul verde”
Nu la București, ci la Iași, în vestita grădină de vară ”Pomul verde”.
Acolo, artistul și scriitorul Avram Goldfaden a prezentat la 19 august 1876 un spectacol cu propria sa trupă.
Una dintre primele cronici la reprezentaţiile lui Goldfaden purta semnătura celui mai de seamă poet român, Mihai Eminescu, care aprecia jocul actorilor ca “foarte bun”, se arată pe site-ul Teatrului Evreiesc.
După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti, jucând şi în oraşele prin care treceau: Botoşani, Galaţi, Brăila.
Părintele teatrului evreiesc modern
Avram Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limba idiș și ebraică, autor al unui număr de 40 de piese de teatru în limbile idiș și ebraică, este considerat părintele teatrului evreiesc modern.
Întemeietorul musicalului american
La începutul iernii, Trupa Goldfaden a părăsit România, pornind într-un turneu prin Europa şi stabilindu-se în cele din urmă în America.
Acolo, Avram Goldfaden, numit de New York Times un „Shakespeare al evreilor“, întemeietor al musicalului american, a cunoscut un mare succes.
În 1908, la înmormântarea sa au fost prezente 75.000 de persoane, circulaţia pe străzile New-York-ului fiind oprită, potrivit icr.ro.
Istorie
Teatrul Evreiesc s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1917 şi-a început activitatea şi regizorul Iacob Sternberg, care a practicat mai cu seamă genul revuistic.
Un impuls hotărâtor în creativitatea lor a însemnat pentru artiştii evrei din România contactul cu celebra trupă a teatrului din Vilna, care a efectuat un amplu turneu la Bucureşti, în 1923, jocul de echipă şi omogenitatea prestaţiilor actoriceşti fiind calităţi însuşite cu entuziasm.
Schimbarea
O perioadă foarte grea în istoria teatrului evreiesc a fost marcată de anii dictaturii de tip nazist din timpul celui de-al doilea război mondial, când artiştii evrei nu au avut voie nici să joace în propria limbă, nici să apară pe scenele teatrelor româneşti.
La Iași a fost pogrom. Ar fi fost paradoxal ca teatrul de la ”Pomul Verde” să supraviețuiască. A fost închis, iar în 1949 a fost transformat în Teatrul Evreiesc din Iași. După șapte ani a luat numele fondatorului său, potrivit metropotam.ro.
Odată cu valul de emigrări ale evreilor în Israel, din comunism numărul spectatorilor a scăzut. Teatrul Evreiesc s-a desființat în 1963, iar clădirea a fost demolată.
La 27 decembrie 1976, s-a dezvelit bustul lui Avram Goldfaden, amplasat în fața Pomului Verde și în dreapta Teatrului Național din Iași.
Apoi a luat fiinţă la Bucureşti Teatrul Baraşeum, ale cărui reprezentaţii (în majoritate spectacole de revistă, foarte gustate de public, inclusiv de cel românesc) se desfăşurau în limba română.
În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere.
