Acum 101 ani (1918) Imperiul German şi puterile Antantei semnau Armistiţiul de la Compiègne (Franţa) dintre Aliaţi şi Germania, în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a, acord care a pus capăt Primului Război Mondial (28.VII.1914 – 11.XI.1918).
Tratatul a fost semnat într-un vagon de tren în pădurea Compiègne şi a intrat în vigoare la ora locală 11:00.
Principalii semnatari au fost mareşalul Ferdinand Foch, comandantul forţelor Antantei, şi Matthias Erzberger din partea Germaniei, scrie RADOR.
Când Adolf Hitler a învins Franţa în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, el a cerut să fie semnată capitularea Franţei în aceeaşi garnitură de tren, scrie history.info.
Ultima victimă a Primului Război Mondial a fost soldatul canadian George Lawrence Price, care a fost împuşcat de un trăgător de elită german, la ora 10 :57 şi a decedat la 10 :58, cu doar două minute înaintea intrării în vigoare a armistiţiului, mai scrie sursa citată.
Pentru a marca încheierea războiului, anual, în Marea Britanie şi Franţa se celebrează „Ziua Amintirii”.
„Pe 11 noiembrie 1918, a încetat războiul între statele din vest, dar armistiţiul nu a însemnat şi sfârşitul violenţelor în numeroase alte locuri. Nu a pus capăt vărsărilor de sânge nici în Europa Centrală, de Est şi Sud-Est, nici în zona marilor imperii intrate în faza de dezmembrare, în speţă Imperiul Ţarist, Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Otoman. Acolo războiul iniţial între state a dus la dezmembrare statală iar războiul mondial a fost urmat de războaie civile şi conflicte interetnice, în care frontul a devenit un spaţiu al violenţei iar duşman putea fi oricine, fie el militar sau civil”, comentează Deutsche Welle.
„Învingătorul războiului mondial nu a fost nicio naţiune, niciun stat, niciun imperiu, iar rezultatul său nu a fost o lume scutită de război. Învingătorul propriu-zis a fost însuşi războiul, principiul războiului, al violenţei totale, ca posibilă opţiune.
Chiar şi prima fază de după 11 noiembrie 1918 a demonstrat că războiul rămâne o opţiune. Fie pentru a înfiinţa noi state naţionale în Polonia sau Irlanda, fie pentru întregire şi reîntregire teritorială, fie pentru a asigura victoria, în Rusia, a unei ideologii cu ajutorul unui sângeros război civil, fie pentru a revizui cu forţa, ca în Turcia, condiţiile unui acord de pace. Ceea ce a început în vara anului 1914, în esenţă, ca un război între state, a căpătat din 1917 o sumedenie de noi forme de violenţă, care au continuat cu mult dincolo de încetarea formală a războiului în vest. În privinţa Europei de Est şi Sud-Est, a fost mai degrabă o fază între criza bosniacă de la 1908, războaiele balcanice din 1912-1913 şi pacea de la Lausanne, încheiată în 1923, care a format o relativă unitate”, mai scrie sursa citată.
La împlinirea a 100 de ani de la încheierea Războiului, Muzeul Imperial de Război din Marea Britanie a făcut publică o înregistrare istorică emoţionantă a momentului în care au încetat focurile de armă la 11 noiembrie.
În momentul istoric, Puterile Antantei nu puteau înregistra audio, așa că au folosit metoda similară cu cea folosită de seismograf – au imprimat sunetele de pe front pe un material fotografic, care a fost ulterior transformat în audio, potrivit digi-world.tv.
Expoziția audio din cadrul muzeului a fost realizată de ingineri de sunet de la Coda and Coda, care au transformat sunetele în vibrații.
În înregistrare se pot auzi focuri de armă și bombe, urmate de o liniște copleșitoare și, mai apoi, de cântecul plin de speranță al păsărilor.
