Un alt scop al Legii de stabilizare monetară a fost introducerea ordinii in sistemul de salarizare şi eradicarea «pieţei negre», care devenise, de fapt, singura formă de comerţ din România.
La şase săptămâni după proclamarea legii de stabilizare devenise clar că însănătoşirea financiară a ţării nu a avut succesul scontat.
În primul rând nu s-a reuşit stabilizarea preţurilor la produsele de strictă necesitate al cărui nivel a fost stabilit de Ministerul Industriei şi Comerţului.
Astfel preţul unui ou a fost stabilit la 2,50 l ei/buc, dar el a crescut la 10 lei în realitate.
Carnea de porc a crescut de la 90 de lei/kg la 300 lei, grăsimea de la 150 la 600 lei. În general s-a creat impresia că preţurile produselor agricole au fost stabilite la un nivel inferior produselor industriale.
Acest aspect a influenţat aprovizionarea oraşelor, la aceasta adăugându-se şi creşterea tarifelor feroviare de până la 35 de ori şi creşterea de 20 de ori a preţului benzinei, ceea ce a împiedicat livrarea produselor agricole în mediul urban precum şi la izolarea oraşelor de sate.
Impactul reformei asupra ţăranilor a fost unul negativ el îndreptându-se, de fapt, împotriva guvernului. Ţărănimea a devenit reticentă la reforma monetară şi la măsurile aplicate de guvern pentru implementarea ei.
De asemenea, în mediul urban rezultatele reformei au fost la fel de nesatisfăcătoare.
Astfel, aprovizionarea Bucureştiului cu produse de strictă necesitate (carne, ouă şi untdelemn) a fost practic paralizată, creându-se cozi imense şi nemulţumiri ale populaţiei.
Guvernul nu a reuşit să rezolve această situaţie ceea ce a dus la accentua rea inflaţiei. Consecinţa a fost creşterea nemulţumirilor îndeosebi în rândul muncitorimii.
Urmarea acestor stări de lucruri a fost o recrudescenţă a pieţei negre valutare, pentru care au fost prevăzute pedepse de până la 25 de ani de închisoare.
Dolarul american a atins mai mult de 700 lei, deşi cursul oficial era de 150 lei, aşa cum era prevăzut în Legea de stabilizare monetară .
Reformele monetare nu şi-au atins scopul nu numai în România, ci şi în celelalte ţări din estul Europei.
Sursa raportului ambasadei Cehoslovaciei AICI
