Primul mare donator al Societăţii Literare Române, devenită Academia Română, un Meccena pentru Ţara Românească

 

Luni, în cadrul evenimentului „ZIUA LIMBII ELENE“, de la Academia Română, a avut loc ceremonia de prezentare publică a bustului flantropului Evanghelie Zappa (1800-1865).

Dezvelirea noului bust al filantropului grec Evanghelie Zappa aduce un omagiu primului mare donator către Societatea Literară Română, devenită ulterior Academia Română, arată Academia, într-o postare în pagina de Facebook.

Actualul bust, opera sculptorului Ion Sideri, realizat în 2016 și donat Academiei Române de Uniunea Elenă din România, este o replică peste timp la bustul aceluiași Evanghelie Zappa, realizat în marmură, în urmă cu 153 de ani, de către renumitul Karl Storck, și dezvelit cu fast în ziua de 1 august 1867, în aceeași zi cu inaugurarea viitoarei Academii Române.

Vechiul bust a constituit un omagiu al intelectualității românești de la acea vreme adus, post-mortem, operei filantropice și implicării în proiectele societății.

Mii de galbeni

Evanghelie Zappa este unul dintre cei mai mari donatori către Academia Română, aflată la începuturile sale.

Donațiile filantropului s-au concretinzat în sume importante, de mii de galbeni, destinate elaborării primei gramatici a limbii române, întocmirii unui dicționar românesc, realizării unor traduceri în limba națională din operele semnificative ale clasicilor literaturii universale.

Sprijinul său financiar, întărit prin testamentul din 30 noiembrie 1860, s-a transformat în Fondul Zappa, din care s-au tipărit ulterior „Gramatica“ lui Timotei Cipariu și „Dicționarul“ lui Laurian-Maxim, pe a cărui copertă autorii au scris „Memoriei fericitului Evanghelie Zappa, din allu cui fondu se lucredzia şi se tiparesce, se dedică acestu opu“.

Cine a fost Zappa

Evanghelie Zappa (n. 1800, Labovë e Madhe, Imperiul Otoman, acum în Albania – d. 19 iunie 1865, Broșteni, România), cunoscut și sub numele de Vanghelie Zappa, Evanghele Zappa, Evangelos Zappas sau Evangelis Zappas, a fost una dintre personalitățile balcanice care au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice, notează romania-actualitati.ro.

A avut însă şi o minte strălucită sau o abordare avantgardistă. A ştiut ceea ce puţini dovedesc: să pună banii în folosul celor mulţi şi deseori obidiţi.

Evanghelie Zappa a deținut numeroase moșii în jurul capitalei București și în Bărăgan.

„Și eu hiu român..!” afirma V.A. Urechia că l-ar fi auzit pe Zappa spunâns este într-o măsură adevărată în sensul că armatorul şi acest Meccena aromân recunoştea că este cetăţean… balcanic, în sesnul că nu face nici o diferenţă între popoarele din Peninsulă fie greci, turci, sârbi, bulgari sau români. („Eu nu aparțin unei țări, dar sunt al tuturor!”)

În anul 1844, „suditul grec” Evanghelie Zappa a obţinut de la Vodă Bibescu împământenirea, având posibilitatea să cumpere de la Alexandru Filipescu moşia Broştenii Noi, iar în 1846 a fost ridicat la rang de pitar pentru donaţia de grâne făcută Sfatului Orăşenesc din Bucureşti, deci boierit.

Un an mai târziu, izbucnirea marelui foc din 23 martie a produs pagube în valoare de 55 milioane lei.

Sume mari de bani pentru sinistraţi

Printre cei care au contribuit cu mari sume de bani pentru ajutorarea sinistraţilor s-a numărat şi Zappa, care a donat 31.500 lei. Pentru acest gest Vodă l-a făcut serdar.

În acest an a publicat lucrarea „Trântorul”, cu subiect agricol, scrisă în limbile greacă şi română.

În anul 1856, Evanghelie Zappa i-a trimis Regelui Otto I al Greciei o scrisoare prin care i-a propus organizarea unei competiţii sportive după modelul Jocurilor Olimpice antice, chiar de la Broşteni, unde se afla reşedinţa sa din România, ţara pe care a considerat-o a doua sa patrie.

Doi ani mai târziu, în 1858, s-a publicat Decretul Regal de instituire a competiţiilor olimpice, potrivit cosr.ro

Metode avansate agrotehnice

Evanghelie Zapa este creatorul fermei model din Bărăgan, întinsă pe câteva sute de hectare, pe care cultiva grâu, orz şi porumb, avea siloz şi fabrică de spirt, iar transportul se făcea pe o cale ferată particulară (trei kilometri) şi nu cu căruţa.

Discutând cu principele Alexandru Ioan I sau Cuza, Zappa a aflat că se intenţionează fondarea unei Societăţi Literare de tip academic şi a oferit pe loc 5.000 de galbeni austrieci, încântat de idee, căci era interesat de orice iniţiativă măreaţă în spaţiul tutelat de otomanii barbari.

Bani pentru Armată

Mai târziu va oferi 50.000 de galbeni pentru înzestrarea Armatei cu tunuri şi construirea Atheneului Român şi 10.000 de galbeni pentru publicarea Dicţionarului şi Gramaticii limbii române, sume uriaşe, greu de imaginat ca donaţii.

Nu i-a uitat nici pe albanezi, oferind circa 10.000 de galbeni pentru apariţia unui ziar de limbă albaneză…

Va lăsa prin testamentul conceput în 30 noiembrie 1860, aşadar imediat după întâlnirea cu domnitorul, următoare indicaţie: „Să (se) dea pe fiecare an una mie galbeni la orânduita Societate Literară Română pentru desvoltarea şi regularea limbii române, conform Întăririi Domneşti sub No. 503 din anul 1860 Octomvrie 17, urma petiţiunii mele (publicată în Analele Societăţii Academice în 1870, p.161, n.n.) date pentru aceasta spre a se pune şi acestea cu dobândă anuală a celor 5.000 de galbeni pe care i-am oferit pentru regularea acestei limbi prin un Dicţionar naţional şi o Gramatică şi alte opere clasice spre desvoltarea ei, precum s-a zis în mai sus menţionata petiţiune a mea.”

Zappeion, la Atena

La patru ani după moartea lui Evanghelie Zappa, în 1869, Guvernul grec a dat curs voinţei testamentare a lui Zappa, consfinţind prin lege construirea clădirii stabilimentului special pentru găzduirea Olimpiilor, scrie cosr.ro.

Prin această lege, statul grec a oferit pământul necesar construcţiei, chiar în centrul Atenei, iar viitorul aşezământ a fost denumit Zappeion, după numele lui Evanghelie Zappa, declarat fondator al Olimpiilor.

Construcţia Zappeionului a durat aproape două decenii, inaugurarea oficială având loc la 20 octombrie 1888, mai scrie cosr.ro.