Ele au făcut cândva parte dintr-un potir vechi de 1.400 de ani. Înainte de a fi spart spargere, se pare că era de mărimea unui castron de cereale și este cel mai vechi artefact de acest fel care a supraviețuit.
Piesele au fost găsite printre dărmăturile unei biserici care s-a prăbușit în secolul V sau VI, ceea ce înseamnă că acesta nu este un caz de vandalism.
Fragmentele poartă gravuri ale „celui mai vechi exemplu cunoscut de graffiti creștin găsit vreodată în Marea Britanie”, conform Smithsonian Magazine.
Lesley Banks a fost norocosul voluntar care a preluat mai întâi fragmentele. Un procededeu fotografic special a fost folosit pentru a evidenția imaginile decolorate de mult. Rămășițele sunt descrise de The Independent ca fiind „în stare proastă”.
După cum spune directorul săpăturilor arheologice de acolo, dr. Andrew Birley, vorbind ziarului, este vorba de un „echivalent creștin timpuriu al lui Banksy”.
Cu toate acestea, gravurile indică ceva mai degrabă devotat decât subversiv. În acest sens, el crede că descoperirea „schimbă destul de mult narațiunea” pentru că se referă la „chi-rhos (una dintre primele forme ale Hristogramei) și încrucișează”, printre simboluri, împreună „o figură preoțească zâmbitoare, îngeri, o balenă și un pește”.
BBC News menționează și „o barcă cu catarg în formă de cruce, despre care se crede că simbolizează Biserica ca pe o navă care să-i ducă pe creștini la destinația eternă”.
Apropo de destinații, romanii au ocupat Vindolanda între 85 și 370 d.Hr. Nu erau acolo atunci când potirul era „vandalizat”. Artefactul este, de asemenea, pre-datat cărților precum Biblia.
Experții consideră că gravurile au fost făcute astfel încât poveștile religioase și iconografia să poată fi cunoscute de posteritate.
Se pare că există dovezi ale lui Ogam în gravuri, un alfabet timpuriu folosit de vechii irlandezi și britanici.
Săpăturile Vindolanda au început în anii 1930. „Descoperirile anterioare la fort, inclusiv un joc de societate și o bucată de piele tăiată în formă de șoarece, au ajutat la dezvăluirea unor aspecte ale vieții de zi cu zi sub stăpânirea romană” scrie Smithsonian Magazine.
Potirul ar trebui să se dovedească, de asemenea, util în construirea unei imagini mai generale despre creștinismul din Marea Britanie la acea vreme.
Va dura luni de zile pentru a descifra semnificația numeroaselor simboluri creștine gravate pe bucățile de potir, spun arheologii.
Sursa: AICI
