A plecat la Paris unde s-a specializat în anatomo-patologie, cercetând şi lucrând alături de profesorii André Victor Cornil, Émil Roux şi Ilia Ilici Mecinikov.
Reîntoarsă în ţară a ocupat funcţiile de preparator la Laboratorul de Anatomie Patologică al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, devenind astfel prima femeie profesor universitar al unei facultăţi de medicină din România.
A fost medic secundar al Eforiei, medic secundar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi, docent în oftalmologie al Facultăţilor de Medicină din Iaşi şi Bucureşti, şef de clinică la „Clinica Oftalmologică” şi, din 1920, şef al Clinicii de Oftalmologie din Iaşi şi profesor la Facultatea de Medicină, devenind astfel prima femeie profesor de oftalmologie din lume.
Membră a Societăţilor de Oftalmologie din Anglia, Franţa şi Italia, preşedinte (1927) al Societăţii de Medici şi Naturalişti (prima societate ştiinţifică românească, înfiinţată la Iaşi în 1833) a publicat, în ţară sau în străinătate, peste 100 de lucrări de specialitate ca unic autor sau în colaborare cu personalităţi din lumea medicinei, precum Victor Babeş sau Gheorghe Marinescu.
A avut şi preocupări artistice, fiind scriitoare, artist plastic şi traducătoare.
A fost căsătorită cu Emil Puşcariu, profesor de histologie la Facultatea de Medicină din Iaşi, creator al Institutului antirabic din Iaşi, politician şi artist plastic.
A murit în 1966, la Iaşi. În memoria sa, serviciul oftalmologic al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi poartă azi numele Clinica I Oftalmologică „Prof. dr. Elena Puşcariu”.
Sursa: Agerpres
