Primul număr al noii serii, începe cu o gravură (1/3 pagină) prezentând un balon sferic, cu nacela sa în care este schiţat un om.
Legenda figurii este „Înălţătură a lui Gay-Lussac”. Pe pagina 2, primul articol publicat este intitulat „Esploraţiune a atmosferei”, nesemnat, care
începe prin prezentarea: „Aerostaţi sau baloni suntu nişte globi de materie uşoară şi impermeabilă, care, umpluţi de aerul cald; sau de gazu hydrogenu, se înalţă în atmosferă, în virtutea usurităţi loru relative, precumu se înalţă fumulu, vaporulu, etc. etc.
Celu d’ăntâiu balonu a fostu unu globu de pânză căptuşitu de hărtie. Deschisu la partea inferioară, s ‘a umflatu cu aeru caldu, arzăndu de desubtu hărtie, lănă, paie îmmuiate”.
Continuă apoi: „Baloni se iau de vânturi se ducu în bătaea loru, şi nu li se poate da direcţiunea voită. Mulţi inventori s’au apucatu de soluţiunea problemului despre direcţiunea aerostaţiloru; dar toţi şi au perdutu timpulu şi osteneala în deşertu până acumu.
Aşteptându pe omulu de geniu … să ne ocupămu de domaniulu aeriloru, adică de cămpulu de umbletu ce baloni voru avea a petrece în toate direcţiunile, căndu va agiunge cineva a guverna unu aerostatu cumu se guvernă o navă pe mare”.
Pune în discuţie şi problema „balonilor ţinuţi” – baloanele captive – cu avantajele şi dezavatajele lor, aducând exemple inclusiv din utilizarea lor militară (observarea câmpului de luptă în bătălia de la Fleurus de „oficierulu francesu Coutelle” ş.a.).
Un pasaj deosebit de interesant pentru noi arată că: „Vestea de voiaji aceştia aeriani a lui Coutelle a agiunsu până la noi în Romănia încă de pe la începutulu secolului, şi în popululu nostru se vorbia p’atunci de baloni ca aparaţi de resbelu:
Bătrâni spunu că la 1812 Rusi evacuîndu ţările române era îngrijiuraţi de resbelulu ce începea cu Francia, şi soldaţi loru ziceau că francesi batu din nori cu apă feartă”.
Sursa: ing. Ioan Vasile Buiu, „1873, primele ascensiuni aerostatice, cu om la bord, în București”
