„Uniunea Sovietelor s-a abținut întotdeauna de la orice amestec în litigiile teritoriale și de orice altă natură, care există între Ungaria și vecinii săi. Însă, dacă o țară ca Ungaria devine un fel de anexă a „axei Roma-Berlin” atunci și reprezentanții diplomatici devin, alături de reprezentanții obișnuiți ai Italiei și Germaniei, agenți suplimentari ai axei. Iar orice demers al reprezentanților altor țări în capitala Ungariei nu poate să ajungă la niciun rezultat, deoarece hotărârile guvernului ungar îi sunt dictate din capitala altor state.
Soarta Ungariei, ca și cea a Manciuriei, este un indiciu asupra viitorului pe care blocul agresorilor îl pregătește și altor țări independente. Acest viitor poate fi evitat atât de țările mici, cât și de unele state mai mari, numai dacă vor ști să plaseze interesele lor naționale mai presus de orice alte considerațiuni dubioase de conjunctură politică”.
Hotărârea guvernului sovietic de a rupe raporturile diplomatice directe cu Ungaria a fost precedată de câteva relatări menite să demonstreze că Ungaria devine din ce în ce mai mult un instrument al Germaniei. În această ordine de idei, CRASNAIA ZVEZDA din 22 ianuarie exprima părererea că Germania ar fi izbutit să atragă Ungaria în blocul țărilor „agresoare”. Comentând introducerea serviciului militar obligatoriu în Ungaria, același ziar scria: „Noul proiect de lege constituie dovada că Ungaria se pregătește pentru noi acte de agresiune”.
Și toate ziarele nemțești din 3 februarie comentau decizia guvernului sovietic. DEUTSCHE DIPLOMATISCH-POLITISCHE KORESPONDENZ scria:
„Nu ne miră că la Moscova guvernul din Budapesta nu este bine văzut. Bolșevismul revoluționar mondial nu reușește să uite că ungurii au biruit și distrus în țara lor dominația bolșevică, prin propria lor forță vitală.
Ceea ce surprinde aici este că guvernul sovietic se declară solidar, fățiș, cu Kominternul. Moscova neagă că ar avea asemenea raporturi, iar unii au căzut în primejdioasa eroare de a nu înțelege că Uniunea Sovietelor și Kominternul sunt unul și același lucru. Noul gest al Moscovei este deci cu atât mai important cu cât el dovedește că în spatele Internaționalei Comuniste stă întreaga forță a Uniunii Sovietelor.
Reacția Moscovei dovedește, o dată mai mult, necesitatea pactului contra Internaționalei Comuniste”.
Pe 4 februarie, LE TEMPS comenta: „În cercurile diplomatice se socotește că gestul sovietic în loc de a reține Ungaria, aruncă definitiv această țară în rândurile puterilor care au aderat la pactul antikomintern”.
