Online

Povestea prințului care și-a pierdut regatul în patul prostituatelor

 Istvan Deak
Povestea prințului care și-a pierdut regatul în patul prostituatelor

În familiile regale sau împărătești, căsătoria era de cele mai multe ori o unealtă pentru a extinde averea și puterea, dar și pentru a “menține sângele nobil”, chiar dacă asta uneori lua forma unui incest.

Faptul că monarhii și prinții apelau la prostituate pentru a-și satisface fanteziile nu este o noutate, însă unul care să renunțe la tot din dragoste pentru o prostituată este totuși un caz excepțional.

Anul 1903 aducea un scandal uriaș în familia Împăratului Leopold al II-lea din Casa Habsburg-Lothringen. Strănepotul său, Arhiducele Leopold Ferdinand de Austria-Toscana, anunța public că urmează se însoare cu Wilhelmine Adamovic, o prostituată.

Die Welt  notează că prejudiciul de imagine pentru Imperiul Austro-Ungar era mare, chiar dacă monarhia era deja la un pas de colaps. Leopold Ferdinand s-a născut în 1868, fiind fiul cel mare al Aliciei de Bourbon-Parma și al lui Ferdinand al IV-lea, Arhiduce de Toscana.

Tatăl său a fost nevoit să renunțe la acest titlu, după ce, în urma mai multor bătălii pentru împiedicarea unui stat italian unitar, Marele Ducat a fost pierdut în favoarea Regatului Sardiniei (1860).

Leopold Ferdinand și-a petrecut copilăria în reședința din Salzburg. A urmat o carieră militară și a avansat până la funcția de colonel.

Inițial și-a dorit să se căsătorească cu ducesa Elvira, fiica prințului moștenitor al Spaniei, Don Carlos al VII-lea, însă Împaratul Franz Joseph I al Austriei a refuzat mariajul, invocând scandalurile din politica internă spaniolă.

Înainte de a se arunca în brațele prostituatei Wilhelmine Adamovic, Leopold Ferdinand a avut o relație de scurtă durată cu fiica unui brutar, pe care a părăsit-o imediat după ce a rămas însărcinată.

El a prezentat-o pe Wilhelmine familiei drept o actriță talentată, însă zvonurile au început să curgă despre activitatea ei de până atunci.

Când a aflat și Împăratul, acesta l-a trimis în exil în cel mai îndepărtat colț al monarhiei, apoi l-a internat într-o clinică de psihiatrie.

Fără folos, Leopold Ferdinand refuza să renunțe la căsătorie. Exasperat, Împăratul l-a amenințat că va fi decăzut din toate drepturile, inclusiv din cel de prinț-moștenitor, și va fi exilat definitiv din Austria.

Ceea ce s-a și întâmplat.

Leopold s-a mutat cu Wilhelmine în Elveția și și-a schimbat numele în Leopold Wolfling.

S-au refugat în Ascona, pe malul lacului Maggiore. Era un club exclusivist de vegetarieni și anarhisti, iar entuziasmul exilului s-a disipat rapid.

În 1907, Leopold a părăsit orașul, în timp ce Wilhelmina a ales să rămână.

După divorț, fostul duce și-a găsit alinarea în brațele unei alte prostituate, Maria Ritter, din Munchen, pe care a răscumpărat-o dintr-un bordel.

Înaintea Primului Război Mondial, el beneficia încă de sume consistente din fondul familiei.

După apusul monarhiei în 1918 a fost nevoit să își caute un loc de muncă. A început să vândă cârnați pe malul Dunării în Viena, apoi și-a încercat norocul în calitate de ghid la Palatul Schonbrunn, ca în final să ajungă membru al unei trupe de cabaret în Berlin.

În 1933 s-a căsătorit pentru a treia oară cu o femeie cu 24 de ani mai tânără, fiica unui angajat al căilor ferate.

S-a retras în cartierul berlinez Kreuzburg, unde a murit doi ani mai târziu.

În ultimii ani de viață s-a reprofilat în editorialist. Avea rubrica sa în cotidianul Berliner Morgenpost și scria despre ceea ce l-a încântat toată viața: femeile.

Seria sa de articole a fost apreciată de public și a apărut sub titlul “Împărătesele Habsburgilor pe care le-am cunoscut.”

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
EVZ
Citește în continuare pe EVZ Istoric