Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Povestea Morii lui Asan. Istoria unui monument al industriei românești lăsat în paragină
Articole online

Povestea Morii lui Asan. Istoria unui monument al industriei românești lăsat în paragină

Economia românească prinde viteză după Pacea de la Adrianopol

În urma tratatului de la Adrianopol (1829) se rupe monopolul otoman asupra economiei Principatelor. Contactele cu Occidentul se intensifică, iar treptat, odată cu ele, se înregistrează o creștere economică lentă, , scrie infofinanciar.ro.

Industria românească în primii ani ai existenței

Pe parcursul secolului XIX se înregistrează o creștere a productivității în spațiul rural, dezvoltarea industriilor și a infrastructurii: căi ferate, drumuri, poduri, porturi. Odată cu aceste procese economice, spațiul urban devine din ce în ce mai important.

Industria românească se concentrează pe prelucrarea produselor agrare. În anul 1872, în București, existau șase fabrici de morărit moderne. La sfârșitul secolului XIX, pe teritoriul României existau 98 de mori de grâu care aveau cumulat o capacitate de măcinare pe zi de peste 30 de tone. Cea mai cunoscută a fost Moara lui Assan, construită în 1853, prima moară cu aburi din România, care după revoluție a fost vandalizată, iar astăzi se află în paragină.

Industria a fost percepută foarte târziu ca factor de dezvoltare economică de către elitele române, chiar și de liberali. Din acest motiv, foarte multe domenii au fost lăsate în seama capitalului străin. Conform datelor culese de Keith Hitchins, în 1914, înainte de începerea Primului Război Mondial, capitalul străin din industria românească reprezenta: 95% din gaz și electricitate, 94% din petrol, 94% industria zahărului, 74% metalurgie, 72% industria chimică și 69% industria lemnului. În anul 1915 existau în România peste 1150 de întreprinderi, dintre care 3 sferturi, peste 830, primeau sprijin din partea statului.

Motivele înapoierii industriale

Intrarea pe o piață concurențială, capitalistă, cu economiile dezvoltate din Occident, a dus la subminarea producțieiu meșteșugărești autohtone. Mijloacele de producție din România nu erau mecanizate, motiv pentru care românii nu putea intra în competiție cu liniile de producție moderne din vest. Informații interesante despre această situație care a marcat profund istoria României moderne puteți citi pe site-ul infofinanciar.ro.

Registration

Aici iti poti reseta parola