Pe lista țărilor „ostile” Rusiei regăsim statele din Uniunea Europenă, SUA, Marea Britanie, Japonia, dar și Canada, Elveția, Monaco sau Coreea.
Decizia Kremlinului pare destul de ingenioasă și urmărește să obțină indirect sprijinul băncilor străine, care devin cointeresate să susțină rubla în care li se rambursează banii.
Majoritatea sancțiunilor economice luate împotriva Rusiei sunt menite să genereze izolarea financiară a acesteia din urmă. Logica este destul de simplă. Fără bani, pare extrem de complicat ca Rusia să își poată continua invazia în Ucraina în mod susținut.
Această strategie de a afecta economia rusă funcționează parțial. Pe 24 februarie, ziua invaziei, paritatea euro/rublă era de 95 (adică 1 euro echivalează cu 95 de ruble). Luni, 7 martie, urcase la 148,38. Aceasta înseamnă că un rus care dorea să cumpere o marfă de 300 de euro în Franța a avut de plătit 28.423 de ruble pe 24 februarie și 44.366 de ruble pe 7 martie.
Prin urmare, potențialul de cumpărare al rușilor din străinătate a fost mult redus. Când știm că Rusia a importat de aproape 240 de miliarde de dolari în 2020 (circa 197 de miliarde de euro), diferența e colosală.
S-ar putea gândi, simetric, că această devalorizare a rublei ar reduce costurile exporturilor din Rusia , favorizând producătorii ruși la nivel internațional. Cu toate acestea, pentru a contracara acest potențial efect pozitiv, majoritatea țărilor europene au decis să boicoteze exporturile rusești. De exemplu, ei refuză să elibereze licențe de export pentru anumite mărfuri. Drept urmare, penalitatea este dublă: importurile scad și exporturile sunt blocate.
Plata creditelor rușilor se face în ruble
Care sunt soluțiile tradiționale la această depreciere a monedei pentru Rusia? Regimul cursului de schimb al rublei față de alte valute este un așa-numit regim flotant, adică este fixat de legile cererii și ofertei de pe piață. Pentru a întări rubla, ar trebui, așadar, să devină mai solicitată și, prin urmare, să crească numărul de tranzacții financiare internaționale în rublă… pe care sancțiunile impuse astăzi le împiedică în mod deliberat.
Ce carte a rămas atunci în mâinile Kremlinului? Răspunsul dat este cel puțin imaginativ și inteligent: să autorizeze plata creditelor rusești în străinătate în ruble.n,
Dincolo de jucătorii din comerțul internațional, persoanele cu credit de la instituții străine sunt direct afectate de sancțiunile internaționale. Să presupunem că ești rus și ai împrumutat 100.000 de euro de la o bancă franceză de la care rambursezi 500 de euro în fiecare lună. În 24 februarie, aceasta se ridica la 47.530 de ruble, în timp ce aceeași sumă se ridica la 74.190 de ruble la 7 martie. Creditul devine din ce în ce mai greu de rambursat.
Prin urmare, există riscul unei creșteri masive a ratelor de plată, care provoacă dificultăți băncilor străine. Și tocmai aceasta este pârghia cu care Moscova intenționează să apese. Autorizând debitorii ruși să își plătească creditul deținut în străinătate, nu în moneda locală, ci în ruble, autoritățile ruse pun îgestionarea monedei lor nu în sarcina băncii centrale, ci a băncilor străine.
Băncile internaționale, silite să susțină rubla
Aceste bănci au acum, din cauza mașinațiunilor Moscovei, tot interesul să se asigure că rubla nu se devalorizează și mai mult. Astfel, prin luarea acestei decizii, Rusia s-a asigurat că băncile internaționale urmăresc să susțină indirect economia rusă, pentru a evita devalorizarea creditului.
Unii ar putea argumenta că o altă posibilitate pentru aceste bănci străine ar fi să refuze pur și simplu plata în ruble. Acest lucru este însă extrem de complicat din punct de vedere juridic pentru că atunci se pune întrebarea care este autoritatea competentă care poate judeca acest caz și dacă cealaltă parte la contract va recunoaște hotărârea juridică emisă. Din punct de vedere economic, aceasta înseamnă și creșterea probabilității ca aceste credite sîă nu mai fie niciodată rambursate în cazul escaladării conflictului, scrie ediția franceză a The Conversation.
