Aflată relativ aproape, la doar 260 de ani lumină distanţă, exoplaneta LTT 9779b este puţin mai mare decât Neptun şi se află pe orbita unei stele din familia Soarelui.
Deocamdată nimic ieşit din comun. Însă cel puţin două lucruri sunt complet neobişnuite cu privire la această planetă. În primul rând, este foarte aproape de steaua sa, finalizând o orbită completă în doar 19 ore, şi în al doilea rând, în pofida fluxului uriaş de radiaţie stelară pe care-l primeşte, LTT 9779b dispune de o atmosferă densă.
Observaţiile în spectrul infraroşu obţinute de telescopul spaţial Spitzer includ atât această planetă neobişnuită cât şi steaua sa, iar astronomii care au analizat aceste date şi-au prezentat concluziile în două studii publicate în The Astrophysical Journal Letters.
În primul studiu, o echipă coordonată de astronomul Ian Crossfield, de la Universitatea din Kansas, descrie profilul de temperatură al planetei LTT 9779b. Cel de-al doilea studiu, realizat de o echipă condusă de astronomul de origine română Diana Dragomir de la Universitatea din New Mexico, a caracterizat atmosfera acestei exoplanete.
„Pentru prima oară, am reuşit să măsurăm lumina care provine de la această planetă ce nu ar fi trebuit să existe”, conform lui Crossfield. „Această planetă este atât de intens iradiată de steaua sa încât temperatura sa este de peste 1.650 de grade Celsius şi ne-am aşteptat ca atmosfera sa să fie complet evaporată.
Şi totuşi, observaţiile realizate în spectrul infraroşu cu telescopul Spitzer ne arată clar că această planetă are o atmosferă densă”, a adăugat el.
În mod interesant, cel mai fierbinte moment al zilei pentru LTT 9779b este chiar la prânz, când steaua se află direct deasupra sa.
Pe Pământ, cel mai fierbinte moment al zilei se produce la câteva ore după prânz, în cursul după-amiezei, pentru că, în cazul planetei noastre, căldura permează mai rapid atmosfera decât este apoi disipată înapoi în spaţiu.
Diana Dragomir şi colegii ei s-au concentrat asupra eclipselor secundare, atunci când planeta trece prin spatele stelei sale.
„Acest lucru duce la o fluctuaţie mai mică a strălucirii sistemului stea-planetă prin comparaţie cu perioada de tranzit, când planeta trece prin faţa stelei sale, şi cercetătorii pot să-i analizeze mai uşor structura termică a atmosferei.
Planetele superfierbinţi din categoria lui Neptun sunt rare, iar descoperirea uneia într-un mediu atât de extrem este dificil de explicat pentru că masa sa nu este suficient de mare pentru a-şi păstra atmosfera timp îndelungat”, conform lui Diana Dragomir.
„Deci cum s-a descurcat? LTT 9779b ne-a pus în dificultate, dar faptul că are o atmosferă ne oferă o oportunitate rară de a analiza acest tip de planete, aşa că am decis să ne uităm la ea şi printr-un alt telescop!, a adăugat ea, potrivit Agerpres.
În consecinţă, echipa coordonată de Diana Dragomir a comparat datele obţinute de telescopul Spitzer cu datele adunate de TESS, un alt telescop spaţial al NASA specializat în căutarea exoplanetelor.
