Poate că nedenunțatul ”colaboraționism” a fost colacul de salvare al celor mai mulți români, dar speranță nu ne dădeau oamenii care mobilau cu spinarea încovoiată birourile, ci oamenii care chiar s-au opus dictaturii.
Fără a crede că ar putea să mai apară în vreun videoclip de promovare, mai ales din cauza sentinței legată de legionarism, vreau să amintesc un mod de a reacționa cu autoritățile comuniste din viața altui om, de la a cărui naștere s-au împlinit, acum, la început de octombrie, 117 ani. E doar un gest al unui om, un exemplu că nu au fost toți așa cum ne arată clipul comercial.
Gestul despre care vorbesc este al lui Petre Țuțea, pe care îl puteți iubi sau detesta, dar nu îl puteți ignora. Arestat de două ori, a făcut 13 ani de pușcărie, între 1948 și 1964.
După eliberare, Țuțea avea să fie urmărit până în 1989. Te aștepți ca după 13 ani de detenție să devină mai maleabil, să ”șobolănească” prin vreo slujbă aruncată de milă de statul comunist sau să-și ascundă existența de ochii care, vorba lui Șora în videoclip, ”ne-au condamnat pe toți la frică”.
Două documente, găsite în studiul istoricului Luminița Banu ”Petre Țuțea și poliția politică. De la arestare la avertizare”, vorbesc de felul în care unii au ”executat” ”condamnarea la frică”.
Trebuie spus că ”avertizarea” era una dintre metodele Securității, de după 1964, atenționau obiectivele urmăririi că erau supravegheate și că nu avea rost să facă vreun gest de frondă.
Iată documentele din arhiva CNSAS:
”Referat cu propuneri de avertizare a numitului Ţuţea Petre
La data de 31 ianuarie 1967 s-a deschis dosar de verificare legionarului Petre Ţuţea născut la 6 oct. 1902 în com. Boteni Muscel, de profesie economist, fost director general în Ministerul Economiei Naţionale, în prezent fără ocupaţie, domiciliat în Bucureşti, str. Ştirbei Vodă, nr. 164, în baza materialelor furnizate de informatorii „I. Dragomir”, „Berceanu”, „Sârbu Gheorghe”, „Neacşu Andrei” şi alţii din care rezultă poziţia sa duşmănoasă prezentă.
Simpatizant legionar din anul 1937 Ţuţea Petre devine membru al organizaţiei legionare şi şef al Cuibului „Nae Ionescu” în anul 1940. După 23 august 1944 continuă să se menţină pe poziţie duşmănoasă, fapt pentru care între anii 1948-1953 este reţinut şi cercetat de organele M.A.I.
Pus în libertate, împreună cu legionarii Biloiu Matei, Caftangioglu Gh. şi Iacobescu Paul, constituie o organizaţie subversivă care preconiza schimbarea regimului socialist, astfel încât în anul 1959 este rearestat şi condamnat 18 ani m.s.
În perioada de detenţie a avut o comportare bună, după cum rezultă din caracterizarea întocmită la eliberare. A participat la munca cultural educativă cu diferite expuneri demonstrând deţinuţilor că organizaţia legionară prin conţinutul ei a fost retrogradă iar şefii ei aventurieri şi trădători. De la data graţierii Ţuţea Petre a avut o evoluţie contradictorie, căci intelectual de mare ţinută, considerat o bibliotecă ambulantă cu o vervă sclipitoare ce-i permite să-şi capteze şi să-şi uimească auditoriul, se arată entuziasmat de evoluţia politico-ideologică a ţării noastre, arătând că procesul grandios de transformare al economiei româneşti a depăşit viziunea sa despre viitorul fericit al ţării pe care a iubit-o întotdeauna. „…mă bucur realmente – spune el – că se clădeşte o ţară nouă, după o formulă nouă proprie românească şi în interesul acestui popor necăjit secole de-a rândul”.
Dar, fire de boem, dominat puternic de eul său căruia nu-i găseşte corespondenţă în lumea economică din ţara noastră, n-a acceptat să intre în câmpul muncii căci pe lângă faptul că nu apreciază munca în colectiv, nu este dispus „să se bage slugă la dârloagă”…(nota informatorului „Voicu” din 5 sept. 1967)… şi declaraţiile entuziaste de mai sus sunt infirmate prin autocaracterizarea de om „inadaptabil la situaţia politică şi economică actuală”.
Ţuţea Petre consideră că „România trebuie să aibă un stil propriu al ei, atât în politică, economie, cât şi în toate manifestările spirituale care nu trebuie să fie marxiste pentru că atunci nu mai sunt româneşti”. Ajungă la „esenţe”, lipsindu-i un criteriu cu adevărat ştiinţific de selectare, se scaldă în cel mai adânc eclectism şi vorbind despre hitlerism cu pretenţii critice, îl vede pe Hitler un fel de Apostol, un Cristos a cărui doctrină timpul o va transforma în religie ca să concluzioneze apoi că dogmele hitleriste „se regăsesc astăzi în lumea zisă a comunismului”. Nota informatorului „Dragomir” din 12.08.1966. Vorbind despre cei de la Academia R.S.R. care i-au respins lucrarea „Autohtonizarea revoluţiei proletare” îi etichetează „falşi intelectuali”… „care au intrat acum 20 de ani pe lângă comunişti şi din pricina incapacităţilor nu lasă nici pe alţii să se ridice”.
Propun: A se aproba avertizarea numitului Ţuţea Petre de către organele noastre, fără audierea unor martori deoarece poziţia sa duşmănoasă a fost semnalată de mai mulţi informatori.
Lt. maj. Gheorghe Gheorghe
[Rezoluţie:] Ţuţea Petru este un element oscilant palavragiu, lipsit total de caracter şi cu atitudine duşmănoasă în mod frecvent. De acord cu propunerea de a fi avertizat – însă să fie chemat la organul de anchetă.
Lt. col. Amarandei [ss] 22.03.1968”
Acțiunea de avertizare este pusă în practică, dar Petre Țuțea se dovedește o nucă mult prea tare pentru securiști. După discuția cu fostul deținut, se încheie următorul act:
”Proces-verbal
În ziua de 30.03.1968 a fost invitat la sediul organelor de Securitate, cetăţeanul Ţuţea Petre născut la data de 6 octombrie 1902, în comuna Boteni, fiul lui Natural şi Ana, studii dr. în ştiinţe economice, profesia economist, locul de muncă fără ocupaţie, antecedente penale fost cond., domiciliul….., pentru a i se atrage atenţia asupra următoarelor fapte: Organele noastre sunt în posesia unor date verificate din care rezultă că în discuţiile pe care le purtaţi abordaţi teme şi idei ce contravin ideologiei marxiste, că teoretizaţi curente depăşite de timp chiar atunci când plecaţi de la premise juste, întreţinând o atmosferă neloială regimului socialist prin aluzii la unele stări de lucru. I s-a subliniat că se face purtătorul unor idei reacţionare în anturajul pe care-l cultivă.
Faţă de această situaţie, organele de securitate avertizează pe cetăţeanul Ţuţea Petre că în cazul când va repeta sau va comite alte fapte împotriva securităţii statului, va fi tras la răspundere penală. Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
Ofiţer de securitate ss
Semnătura celui avertizat că a luat la cunoştinţă: ss
Nu recunosc cele imputate.”
Cuvintele seci din final dovedesc felul în care Țuțea, revin iar la cuvintele din videoclipul comercial, ”își sărbătorea libertatea în fiecare zi”, încă din anii comunismului.
