Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Perpessicius a scris cu mâna stângă după ce pe dreapta a pierdut-o luptând pentru țară
Articole online

Perpessicius a scris cu mâna stângă după ce pe dreapta a pierdut-o luptând pentru țară

S-a dedicat, începând din 1933, celor 15.000 de pagini ale manuscriselor lui Mihai Eminescu, rezultând ediţia critică a operei poetului, Opere, I-VI, 1939-1963.

Celor şase volume monumentale le-a anexat un imens material, reprezentând note şi variante, adnotări.

Pentru editarea operei poetice eminesciene a primit, în 1954, Premiul de Stat.

„Aproape uitat astăzi ca poet şi critic literar, Perpessicius continuă a se bucura de prestigiul celui mai important editor al lui Eminescu.

Încheiată după moartea sa, de către alţii, monumentala ediţie de Opere începută în anii ’30 ai secolului trecut i se atribuie în întregime, ca omagiu, dar şi ca o recunoaştere a meritului celui care i-a trasat liniile principale”, arată criticul literar Nicolae Manolescu în „Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură”.

Perpessicius s-a ocupat, de asemenea, şi de ediţia definitivă a operelor lui Mateiu I. Caragiale (Opere, 1936).

Perpessicius (pseudonim al lui Dumitru Panaitescu), critic şi istoric literar, poet, s-a născut la 21 octombrie 1891, la Brăila.

După absolvirea şcolii primare, în 1902, a devenit elev al Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila, susţinând examenul de bacalaureat în 1910.

Tot în 1910 s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, secţia filologie modernă, luându-şi licenţa în 1914.

După intrarea României în Primul Război Mondial, în 1916, a luptat pe frontul dobrogean şi a fost rănit în acelaşi an, rămânând invalid de mâna dreaptă.

De acum înainte Perpessicius avea să scrie cu mâna stângă.

A fost funcţionar la Biblioteca Academiei Române (1915-1919), apoi profesor de limba română la licee din Oradea, Arad, Târgu Mureş, Brăila şi Bucureşti.

În Bucureşti a fost profesor la Liceul Matei Basarab între anii 1929-1951. A fost, de asemenea, şef de secţie la Institutul de Istorie Literară şi Folclor (1951-1954), director general al Bibliotecii Academiei Române (1957), director-fondator al revistei Manuscriptum (1970), precum şi director al Muzeului Literaturii Române (1957-1971).

Debutează publicistic în anii de facultate, sub pseudonimul Victor Pribeagu, cu schiţa „Omida. Din lumea celor care se târăsc”, în revista brăileană „Flori de camp”, la 20 iulie 1911.

 A publicat, de asemenea, versuri în „Cronica” (26 decembrie 1915), unde a folosit pentru prima dată pseudonimul Perpessicius.

A desfăşurat o bogată activitate gazetărească, colaborând şi lucrând în redacţiile multor publicaţii ale vremii.

A deţinut, totodată, cronica literară la Radio Bucureşti, în perioada 1934-1938.

Ca poet debutează în 1913, sub pseudonimul D. Pandara, cu poezia „Miriapodul”, în revista „Versuri şi proză”.

„În critică Perpessicius nu a fost partizanul unei singure şcoli literare. A îmbrăţişat toate direcţiile şi toate formulele artistice, din convingerea că un critic literar nu trebuie să aibă prejudecăţi sau preferinţe. (…)

Criticul manifestă, în consecinţă, o egală curiozitate faţă de o operă naturalistă sau faţă de alta simbolistă, primeşte cu o emoţie totdeauna de sărbătoare lucrarea unui scriitor cunoscut şi scrierea unui debutant.

Le analizează cu minuţie, le introduce într-un cadru larg de referinţe literare, le apropie de opere ilustre, studiază atent etiologia îndepărtată a motivului artistic, făcând adesea lungi şi voluptoase incursiuni în literatura universal”, se arată în „Dicţionarul scriitorilor români” (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; Editura Albatros, Bucureşti, 2001).

A editat, în colaborare cu Ion Pillat, „Antologia poeţilor de azi” (I-II, 1925, 1928), iar în 1938 a editat antologia „De la Chateaubriand la Mallarmé. Pagini de critică franceză literară”.

A devenit membru corespondent, la 19 mai 1945, apoi, la 2 iulie 1955, membru titular al Academiei Române.

A murit la 29 martie 1971, la Bucureşti.

 

Sursa: Agerpres

Registration

Aici iti poti reseta parola