Partenie Cosma construiește rezistența economică a românilor din Transilvania înainte de marea unire

 

A fost unul dintre cei care, înaintea primului război mondial, au organizat și construit rezistența economică a românilor din Transilvania, pregătind terenul pentru marea unire.

La 1 ianuarie 1886, Partenie Cosma a luat efectiv conducerea băncii Albina, care deși înființată la 1872, după exemplul sașilor, avea de luptat din greu cu dificultățile începutului. Lipsită de o conducere unitară prin moartea fondatorului ei Visarion Roman se găsea într-o fază de provizorat.

Partenie Cosma a rămas 30 de ani în fruntea principalei bănci a românilor din Transilvania.

Cumpărarea de pământ

Înainte de el, toate economiile românilor din Transilvania mergeau la băncile străine, săsești în mare parte, care erau apoi utilizate împotriva lor, mai ales blocându-le accesul la cumpărarea de pământ.

Cu prilejul a 25 de ani de activitate a băncii, „Revista Economică” scria:

„Și perseverența cu care Partenie Cosma a urmărit această mare și grea problemă a produs rezultate în fața cărora cugetarea obiectivă și reală trebuie să se simtă cuprinsă de sentimentul unei sincere recunoștințe (…)

„Albina” a devenit pe deoparte o instituție financiară din cele mai mari, mai puternice și mai consolidate din întreaga țară, iar pe de altă parte s-a ridicat la importanța celui mai hotărâtor factor în viața economică și financiară a poporului român de sub coroana sfântului Ștefan”.

El a înființat „Solidaritatea, asociația băncilor românești din Transilvania, care avea rolul să ajute extinderea de bănci românești, sub îndrumarea „Albinei”. În acest sistem de cooperare se ajunsese la 200 de bănci.

Pentru formarea personalului bancar a sprijinit „Școala comercială superioară din Brașov”, a tipărit cărți de specialitate și a trimis în străinătate, la perfecționare, pe cei mai răsăriți funcționari.

O viață de român adevărat

Partenie Cosma s-a născut pe 12 februarie 1837 la Beiuș. A făcut studii de drept la Budapesta unde a cunoscut-o pe prima sa soție, Irma Stupa, fiica lui George Stupa, unul dintre cei mai cunoscuți farmaciști români din Budapesta.

În această perioadă a fost primul președinte al „Societății de lectură a junimei române din Pesta”, societate care în 1867 ia numele de Societatea „Petru Maior“.

După terminarea studiilor, în 1861, revine în Transilvania, în orașul natal Beiuș, unde lucrează ca avocat. Se implică în activitatea politică de partea Partidului Național Român, fiind ales de două ori, între 1872 – 1881, deputat al Dietei de la Budapesta.

În 1881 devine președinte al Partidului Național Român.

La 7 iunie 1874, Partenie Cosma s-a căsătorit cu Maria Roman, devenind astfel rudă prin alianță cu Miron Romanul, episcopul Aradului, mai târziu mitropolit.

Din 1876 se mută la Sibiu unde își deschide un cabinet de avocatură. Ulterior conduce departamentul juridic al Băncii „Albina” din Sibiu, devenind mai târziu directorul ei general. Desfășoară o activitate de organizare și control a activității bancare din Transilvania organizând „Solidaritatea”, o asociație a băncilor românești din Transilvania constituită cu scopul de a „promova dezvoltarea solidă și administrarea corectă”.

Socrul lui Goga

Fiica sa cea mică, Hortensia Cosma, a fost prima soție a poetului și omului politic Octavian Goga (căsătoria având loc în 1906).

Împreună cu soția sa Maria a avut o activitate filantropică importantă, participând la acordarea de burse de studii, la înființarea școlii de fete din Sibiu, la construirea de cămine studențești și la organizarea unei cantine studențești care a funcționat mai bine de 20 de ani.

După Marea Unire a fost ales senator în primul parlament al României Mari.

Partenie Cosma a decedat pe 22 septembrie 1923 la Călimănești și a fost îngropat la Sibiu cu funerarii naționale.

Sursa: I. Gârbcea, Parteniu Cosma