Parlamentul sirian a recunoscut oficial drept „genocid” masacrarea de statul otoman a circa 1,5 milioane de armeni între 1915 şi 1917, scrie La Croix.
„Parlamentul (…) condamnă şi recunoaşte genocidul comis împotriva armenilor de statul otoman la începutul secolului al XX-lea”, a anunţat Parlamentul sirian într-un comunicat.
Ameninţări
Miercuri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că armata Turciei va lovi „peste tot” regimul sirian în cazul unor noi atacuri împotriva forţelor turce.
De la începutul lui februarie, 14 soldaţi turci au fost ucişi şi alţi 45 au fost răniţi în atacuri ale regimului în regiunea Idlib, ultimul bastion aflat parţial sub controlul jihadiştilor şi insurgenţilor în Siria.
În ultimele zile, Ankara, care susţine grupări insurgente, şi-a întărit în mod considerabil prezenţa militară în această regiune, unde regimul şi aliatul său rus desfăşoară din decembrie o ofensivă sângeroasă.
Peste un milion de morţi
Potrivit estimărilor, între 1,2 milioane şi 1,5 milioane de armeni au fost ucişi în timpul Primului Război Mondial de trupele Imperiului Otoman, pe atunci aliatul Germaniei şi al Imperiului Austro-Ungar.
Ziua care este considerată, convențional, începutul genocidului asupra armenilor este 24 aprilie 1915, când autoritățile otomane au adunat, arestat și deportat din Constantionpolelele de atunci, Istanbulul de azi, și din regiunea Ankara, intelectuali și lideri ai comunității armene. Cei mai mulți au fost asasinați.
Genocidul din anul 1915 nu era nici întâmplător, nici neașteptat, scrie rfi.ro.
Venea după decenii, chiar după sute de ani, pe parcursul cărora, sultanii turci succesivi, apoi Junii turci ajunși la putere în 1908 au dus o politică de cruzime naționalistă și de exterminare în privința tuturor popoarelor străine, inclusiv a armenilor.
Genocidul armenilor este considerat a fi unul dintre primele ale lumii moderne, din cauza manierei organizate în care a fost comis, spun istoricii.
Acum este al doilea genocid studiat, după Holocaust, mai scrie sursa citată.
Însă la vremea când s-a produs, cuvântul ”genocid” nici nu era folosit pentru a descrie astfel de crime.
Se vorbea despre ”masacru”, ”atrocități”, ”anihilare” sau ”uciderea unei națiuni”. Genocidul pornit în 1915 a îngroșat rândurile armenilor din diaspora, cu cei care au reușit să supraviețuiască și să scape opresiunii.
Armenii încearcă să obţină din partea comunităţii internaţionale recunoaşterea existenţei unui genocid.
Turcia respinge termenul de „genocid”
Turcia de după dizolvarea Imperiului Otoman, în 1920, recunoaşte masacrele, însă respinge termenul de „genocid”, evocând un război civil în Anatolia, dublat de o foamete, în urma cărora au murit între 300.000 şi 500.000 de armeni şi toţi atâţia turci.
Numeroşi istorici şi universitari au admis că deportarea şi masacrarea armenilor în timpul Primului Război Mondial corespunde definiţiei juridice a genocidului.
Aproape 30 de ţări au adoptat legi, rezoluţii sau moţiuni de recunoaştere a genocidului.
În decembrie, Congresul american a recunoscut masacrele drept genocid, suscitând furia Turciei.
Însă administraţia lui Donald Trump a declarat că refuză să utilizeze cuvântul „genocid”.
În 2007, Institutul pentru Umanitate Elie Wiesel a scris o scrisoare, semnată de 53 de laureați ai Premiului Nobel, în care erau reafirmate concluziile cercetătorilor în domeniu care arătau că uciderea armenilor din 1915 constituie un genocid.
