93 de români și evrei au fost omorâți atunci, la scurt timp după Dictatul de la Viena, prin care România a fost nevoită să cedeze jumătate din Transilvania, Ungariei.
La mormântul martirilor au venit şi în acest an oameni de cultură, istorici şi mai ales oameni simpli, pentru a aprinde o lumânare, dar şi pentru a atrage atenția lumii, transmite RRA.
„Aceste orori aparţin unor ideologii extremiste, iar în memoria lor, în fiecare an, ar trebui să fim prezenți la Treznea, pentru a vărsa o lacrimă și depune o floare la mormântul comun de la Treznea, la Ip și din alte localități”, a declarat Marin Pop, doctor în istorie.
Manifestări vor continua săptămâna viitoare, la Ip, unde 157 de localnici au fost omorâți în același an de trupele hortiste și aruncați într-o groapă comună.
După crimele din 8 septembrie 1940, când trupele armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, trupe maghiare aparținând batalionul 22 Grăniceri Debrețin aflat sub comanda locotenentului Akosi au intrat în comuna Treznea la data de 9 septembrie.
După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de „Masacrul de la Trăznea”.
Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei.
Cotidianul „România nouă” din data de 1 ianuarie 1941, relata cazul lui Nicolae Brumar, român ridicat din propria sa casă de trupele ungare și împușcat lângă o capită de fân, împreună cu soția și cele două fiice ale sale. Cadavrele au fost descoperite ciopărțite cu baioneta.
Un alt caz foarte cunoscut în epocă a fost cel al lui Vasile Mărgăruș. Acesta a fost străpuns cu baioneta în mai multe părți ale corpului și apoi împușcat în cap cu gloanțe model „dum-dum1. Preotul ortodox a căzut de asemenea victimă trupelor horthyste. A ars în casa parohiala care a fost incendiată.
În Trăznea se aflau și nouă soldați români reîntorși acasă și demobilizați. Aceștia au fost împușcați cu efectele militare pe ei.
Învățătorul și soția au încercat să se refugieze în comuna Pusta. Au fost prinși și aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij, de unde au fost duși pe un câmp și împușcati.
