Cu tăișul încă ascuțit, lungă de 80 de centimetri, sabia este într-o excepțională stare de conservare, care i-a uimit și entuziasmat pe arheologii care au participat la dezgroparea ei.
„Nu descoperi în fiecare zi un obiect atât de bine conservat din epoca bronzului”, a declarat șefa de lucrări, Cathrine Frederiksen, citată de cotidianul local Eyens Stifstidende. „Poți să ai în spate o viață întreagă de arheolog și să nu faci o asemenea descoperire.”
Arma de bronz, dezgropată pe 1 martie în apropiere de satul Håre, în vestul insulei Fionie, este o ofrandă votivă de 1,3 kilograme care a fost depusă într-o mică groapă în interiorul unui ansamblu domestic.
Datată în faza a IV-a a epocii bronzului danez, adică în jur de anul 1.100 î.Hr., sabia este o descoperire rară, a cărei valoare este sporită și mai mult de starea excepțională a mânerului.
„Este absolut unic”, a arătat într-un comunicat conservatorul șef al muzeului Møntergården, Jesper Hansen. „Mânerul, alcătuit din elemente de lemn, fildeș și corn de cerb este foarte bine conservat.”
În general fabricate din materiale perisabile, mânerele săbiilor antice nu rezistă decât rareori până în zilele noastre, neoferind arheologilor care o descoperă, de cele mai multe ori, decât structura nudă și degradată a lamei.
Un alt lucru rar, țesătura în care a fost îngropată arma a fost și ea păstrată parțial și va fi supusă, alături de alte elemente organice, unei datări cu carbon 14 pentru a preciza cronologia stratografică.
De asemenea, un element de metal bătut pe sabie va permite să se afle mai multe despre compoziția precisă și originea aliajului de cupru și staniu care formează bronzul lamei.
Cum nici cuprul, nici staniul nu erau disponibile pe insulele daneze în epoca bronzului, potrivit lui Jasper Hansen, identificarea originii metalurgice a obiectului i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă rețelele de schimburi comerciale care traversau continentul european acum 3.000 de ani.
