Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > „Nicadorii”, cei trei legionari care l-au asasinat pe prim-ministrul Ion G. Duca. A fost Carol al II-lea complice?
Articole online

„Nicadorii”, cei trei legionari care l-au asasinat pe prim-ministrul Ion G. Duca. A fost Carol al II-lea complice?

nicadorii

Nicadorii au fost un grup de trei legionari, cunoscuţi pentru asasinarea prim-ministrului Ion G. Duca pe peronul gării din Sinaia. Numele provine din combinarea primelor silabe din numele celor trei membri ai grupului: NIcolae Constantinescu, Ion CAranica, DORu Belimace.

Cum s-a ajuns la asasinarea politicianului român

Nicolae Constantinescu era de profesie economist şi era unul dintre dintre comandanţii „Bunei Vestiri”, oficiosul Mişcării Legioanare. Ion Caranica era economist şi gazetar. Doru Belimace era licenţiat al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti şi student la Facultatea de Drept în momentul producerii asasinatului.

Adept al ordinii sociale şi pronunţându-se în dese rânduri împotriva curentelor extremiste, divergenţele dintre legionari şi Ion G. Duca au apărut încă din timpul mandatului acestuia la conducerea Ministerului de Interne (22 iunie 1927 – 3 noiembrie 1928). În decembrie 1930, Duca este ales preşedinte al Partidului Naţional Liberal, iar, după patru ani de guvernare naţional-ţărănistă, Carol al II-lea a chemat la guvernare pe liberali, iar Ion G. Duca a fost desemnat prim-ministru pe 14 noiembrie 1933.

Prima misiune a cabinetului a fost aceea de a organiza alegerile, iar data lor a fost stabilită între 20/29 decembrie. Duca îşi mai propunea, pe lângă stabilizarea economică în urma marii crize, asigurarea ordinii interne şi respectarea legilor.

Dizolvarea partidului extremist

Ciocnirile dintre forţele de ordine şi legionari, care potrivit guvernului „urmăreau schimbarea pe cale revoluţionară a ordinii legale în stat şi instaurarea unui regim social şi politic neconform Constituţiei şi Tratatelor de pace”, au dus la suprimarea presei legionare şi la arestarea unui mare număr de membri ai Gărzii de Fier. Mai mult, pe 9 decembrie, Legiunea Arhanghelului Mihail a fost scoasă în afara legii, ceea ce îi punea pe legionari în faţa imposibilităţii de a mai participa la alegerile din acea lună 

În campania electorală, ciocnirile dintre legionari şi forţele de ordine s-au înteţit, în urma schimburilor de focuri rezultând decesul a numeroşi legionari. De asemenea, Poliţia a făcut numeroase descinderi la domicilii şi sedii ale legionarilor, operând arestări. Alegerile pentru Adunarea Deputaţilor din 20 decembrie au fost câştigate de liberali, iar în ziua încheierii scrutinului pentru alegerea Senatului (29 decembrie), primul ministru este chemat la Sinaia pentru o întrevedere cu Carol al II-lea, sub pretextul destituirii guvernatorului Băncii Naţionale.

Întrevederea cu regele a durat două ore

La ora 21:30, premierul urcă în automobil cu doctorul Constantinescu, spre gară. Asasinii se plimbaseră nestingheriţi toată ziua pe peronul din Sinaia. Nimeni nu i-a legitimat. Trenul avea întârziere, iar premierul soseşte în gară la orele 21.55. Automobilul care-l adusese opreşte la distanţă, iar Duca se îndreaptă spre vagonul ministerial, fără a fi însoţit de cei 8 poliţişti din gardă, pe care-i avea la Bucureşti.

Până la vagonul guvernamental mai avea câţiva paşi. Ar fi trebuit să intre prin biroul şefului de gară, dar cineva a uitat să-l anunţe. A urmat o explozie, un nor de fum, o simplă petardă aruncată în calea lui Duca. În panica momentului, legionarul Nicolae Constantinescu i-a pus o mană pe umăr şi l-a împușcat de mai multe ori. 

Ziarul „Viitorul” din 31 decembrie 1933 scria : „Astăzi, la orele 22, pe peronul Gării Sinaia, a fost asasinat cu 5 focuri de revolver primul-ministru, Ion G. Duca, de un student de la Academia Comercială, anume Nicolae Constantinescu, care avea şi doi complici, Ion Caranica şi Doru Belimace. Nicolae Constantinescu este arestat. El a declarat că aparţine Gărzii de Fier şi că acest atentat a fost plănuit mai de mult”.

Pe 1 ianuarie 1934, acelaşi cotidian nota: „Ştirile ce vin din întreaga ţară mărturisesc covârşitoarea durere pricinuită de moartea tragică a lui I. G. Duca. Pentru întreaga opinie publică, odiosul atentat nu răpeşte numai pe marele bărbat de stat Ion G. Duca, în momentul în care avea mai mare nevoie de el, ci răpeşte un om cunoscut şi iubit pretutindeni, pentru bunătatea, abilitatea şi onestitatea sa. Pretutindeni a fost iubit şi respectat”.

Implicarea lui Carol al II-lea

Ceea ce în epocă a părut ca o răzbunare politică a legionarilor, cercetările ulterioare au arătat o enormă conspiraţie care a stat la baza celei de-a doua asasinări a unui prim-ministru din România. Investigaţia a mers până la cea mai înaltă poziţie din stat, regele Carol al II-lea. Dosarele păstrate la Arhivele Statului Bucureşti au arătat că ministrul de Interne şi şeful Siguranţei ştiau de atentat, dar nu au luat nici o măsură.

Vagonul guvernamental a fost însoţit de un singur agent, iar asasinii au călătorit cu acelaşi tren către Sinaia. O singură măsură s-a luat la Sinaia pentru a apăra securitatea primului-ministru, aceea de a nu intra pe peronul gării prin intrarea principală, ci prin biroul şefului gării, deoarece vagonul cu care urma să călătorească Duca oprea în faţa acestuia, evitând astfel parcurgerea peronului. Dispoziţia nu a fost respectată.

Carol al II-lea fusese informat despre ce aveau de gând legionarii, după ce şeful poliţiei, Gabriel Marinescu, primise o notă care deconspira întregul plan, însă regele a dat următoarea dispoziţie: „Ţine nota la birou şi n-o transmite mai departe”. Informarea fusese făcută chiar de vărul lui Belimace, Alexandru Tale, care era informator al poliţiei. Procesul asasinilor s-a încheiat la 5 aprilie 1934 prin achitarea principalilor fruntaşi legionari.

Condamnarea la muncă silnică pe viaţă

După asasinarea lui Duca, criticile la adresa legionarilor s-au înteţit. Se fac peste 2000 de arestări, printre care Nichifor Crainic şi Nae Ionescu. În timpul procesului, printre motivele asasinatului susţinute de Nicadori, s-a numărat şi aprobarea lui Duca a intrării în România a 300.000 de evrei din Germania şi Austria, angajament luat la Paris în faţa puterilor Occidentale si represiunea autorităţilor din timpul campaniei electorale. 

Garda de Fier nu a recunoscut implicarea în uciderea primului-ministru. Mai mult, în mai 1938, Zelea Codreanu spunea: „N-am avut cunoştinţă sub nici o formă de asasinarea primului-ministru, cu atât mai mult nu am dat eu ordin pentru acest fapt, aţa cum mi se impută la Consiliul de Razboi, unde am fost achitat în unanimitate. Gestul celor trei, dupa cum am afirmat şi atunci, a fost un gest care le aparţine”.

Procesul asasinilor s-a încheiat la 5 aprilie 1934, cei trei fiind condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.

În noaptea de 29/30 noiembrie, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi 13 lideri legionari, printre care se numărau şi Nicadorii, au fost asasinaţi în timp ce erau transportaţi de la închisoarea din Râmnicu Sărat spre cea din Jilava, la kilometrul 30 de pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti.

Registration

Aici iti poti reseta parola