Un studiu care analizează acizii grași cu conținut ridicat de pește descoperiți în cioburi de ceramică a aruncat o nouă lumină asupra înțelegerii noastre cu privire la dieta din sud-estul Europei în Neolitic.
Noi informații despre obiceiurile alimentare ale oamenilor din Neolitic care trăiau în apropierea Dunării
Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au obținut noi informații despre obiceiurile alimentare ale oamenilor neolitici care trăiau în apropierea Dunării, în sud-estul Europei, în urmă cu 8 000 de ani.
Studiul, publicat în Proceedings Of The Royal Society B, a analizat mai mult de 200 de cioburi de ceramică vechi de 8 000 de ani pentru a dezvălui că ceea ce se credea odată a fi o perioadă bazată în principal pe carne și lactate includea de fapt un consum mult mai mare de pește decât se credea anterior.
Această descoperire a aruncat o nouă lumină asupra acestui grup de oameni neolitici care au trăit în regiunea Porților de Fier de la Dunăre – o zonă situată între România și Serbia de astăzi, care marchează prima apariție a culturii neolitice – și asupra a ceea ce mâncau ei de fapt.
Teoriile anterioare despre alimentația neolitică
Se credea anterior că perioada neolitică – care a început în urmă cu 12 000 de ani și a marcat sfârșitul Epocii de Piatră – a renunțat la alimentația bazată pe pește din perioada mezolitică, deoarece agricultura s-a impus ca o alternativă fiabilă și a făcut loc unei noi alimentații din carne și produse lactate.
Noile descoperiri (realizate prin intermediul unui proces tehnologic sofisticat cunoscut sub numele de cromatografie-spectrometrie de masă, care indică din ce fel de substanțe organice provin acizii grași descoperiți) sunt astfel cruciale în ceea ce privește înțelegerea detaliilor practice ale evoluției noastre ca specie în această zonă și în această perioadă specifice.
„Descoperirile au arătat că majoritatea vaselor neolitice analizate aici erau utilizate pentru prelucrarea peștelui sau a altor resurse acvatice”, a explicat Dr. Lucy Cramp, cercetător principal al studiului și profesor al Departamentului de Antropologie și Arheologie al universității.
„Acesta este un contrast semnificativ cu un studiu anterior care a arătat că același tip de ceramică din regiunea înconjurătoare era folosit pentru bovine, ovine pentru carne de capră și produse lactate”.
Detalii neobișnuite din Neolitic descoperite de cercetători
În timp ce noi continuăm să mâncăm pește în mod regulat, chiar și cu apariția de mult timp a agriculturii și a domesticirii animalelor, este foarte neobișnuit ca oamenii neolitici să își fi continuat dieta pe bază de pește în urma beneficiilor copleșitoare ale unei surse sigure și fiabile de producție alimentară. Dr. Cram și colegii săi cercetători nu sunt pe deplin siguri de ce acest grup special de oameni neolitici au făcut-o, dar au câteva teorii.
Vasta populație de sturioni care coboară pe Dunăre, de exemplu, ar fi fost un potențial stimulent puternic pentru a continua obiceiurile de pescuit din perioadele anterioare.
Studiul consideră, de asemenea, că această anomalie alimentară este un potențial rezultat al amestecului cultural între populațiile suprapuse din mezoliticul târziu și neoliticul timpuriu care au populat regiunea Dunării în această perioadă de tranziție.
Reziduurile pe bază de pește găsite în aceste vase ar putea indica o schimbare în modul de preparare a peștelui, această nouă descoperire tehnologică permițând oamenilor să facă tocănițe, supe sau ulei. Cu toate acestea, motivul exact este încă necunoscut – și ar putea rămâne așa pentru totdeauna.
