În primele ore ale zilei de 3 octombrie 1935, armata italiană a trecut râul de frontieră Mareb, deschizând un front de 70 km.
Etiopia a fost reunificată şi centralizată sub conducerea negusului Theodoros II (1855-1868), fiind respinse tentativele de anexare britanice.
În 1890, Italia a declarant litoralul etiopian colonie, sub numele de Eritreea, dar încercarea de cucerire a întregii ţări a eşuat în urma victoriei repurtate în bătălia de la Adua (Adwa) din 1 martie 1896 de către negusul Menelik II (1899-1913), „părintele” Etiopiei moderne.
Italienii au subestimat puterea şi ingeniozitatea tactică a trupelor împăratului Menelik.
În bătălia de la Adua, au murit 8.000 de soldaţi italieni. Odată cu înfrângerea, Italia a trebuit să-şi îngroape ambiţiile de a deveni una dintre marile puteri coloniale.
Ţara a fost nevoită să plătească despăgubiri; mii de prizonieri de război au fost supuşi muncii forţate în construcţia capitalei Addis Abeba.
La 26 octombrie 1896, prin tratatul italo-abisinian de la Addis Abeba, a fost recunoscută independenţa statală a Etiopiei.
În 1923, Etiopia devenea membru al Societăţii Naţiunilor.
Foto: La Holly Trinity Cathedral din Addis Abeba, unde se află mormântul Împăratului Haile Selasie, pe cupola principală, se găseşte o frescă reprezentându-l pe Nicolae Titulescu prezidând sesiunea Ligii Natiunilor de la Geneva, în momentul în care Împăratul Etiopiei, în iunie 1936, ţinea istoricul său discurs.
