După 23 august 1944 serviciile secrete române şi sovietice l-au arestat pe Sadâc Ibrahim, baş-muftiu al României, şi l-au trimis într-un lagăr, fiind acuzat de „propagandă pentru secesiunea Crimeei de Uniunea Sovietică, calomnierea la cel mai înalt nivel a statului şi armatei sovietice şi colaborarea cu Gestapo”, potrivit autorilor Oberlander-Târnoveanu şi Volker.
Până în 1938, el a făcut parte din Comitetul de Eliberare a Crimeii. În 1943, pe când era hatip al geamiei Amzacea, într-o dare de seamă se arată activitatea dusă de el în rândul cetăţenilor turci şi tătari „pentru sprijinirea războiului antisovietic, aducând injurii la adresa URSS-ului”.
În 1950 a încercat să organizeze un front mondial al apărătorilor păcii islamice, întrucât „scopul nostru e acela de a face credinţa să trăiască şi să dăinuie până la sfârşitul lumii”. Toate astea au făcut Securitatea să declanşeze operaţiunea „Sultanul”.
Dreptul pelerinajului la Mecca le-a fost acordat, în timpul comunismului, doar câtorva musulmani atent selecţionaţi, în scopuri propagandistice, în vederea dezvoltării relaţiilor cu ţările arabe.
Aşa a fost permis în 1973 unui grup să meargă în pelerinaj la Mecca, pe banii Libiei, iar în 1980 a apărut o revistă a Muftiatului, „Revista Cultului Musulman”, în care se scria despre bunăstarea şi drepturile de care se bucura comunitatea musulmană din România.
Muftiatul s-a implicat în stabilirea unor contacte cu lumea islamică prin organizarea unor vizite în 1972, în Maroc, Liban şi Irak, în 1973 în Egipt, în 1976 în Libia. În 1978 s-a decis importarea Coranului.
Mehmet Iacub s-a născut în anul 1904 în satul Azaplar, azi Tătaru din judeţul Constanţa. A absolvit Seminarul musulman din Medgidia şi Facultatea de Drept din Bucureşti după care a activat ca avocat în baroul de Constanţa. A sprijinit curentul de emigrare în Turcia.
În timpul lui Ceauşescu a fost reprezentantul musulmanilor în Marea Adunare Naţională Marea Adunaţionaşă. A fost prieten cu patriarhul Justinian Marina şi cu dr. Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România, cei trei formând o veritabilă troică interreligioasă.
Justinian rezervase pentru Iacub în Palatul Patriarhiei o cameră spre a o folosi, la nivel de şef de Cult, de fiecare dată când venea în Bucureşti. Mai târziu, Mehmet Yakub a menţinut aceleaşi relaţii amicale cu Teoctist.
„Din amintirile unei măicuțe care slujea la Palatul patriarhal, regăsesc atenția preafericirii sale și față de domnul Iacub Mehmet, muftiul din Constanța, cu care avea legături foarte bune de prietenie și care îl vizita deseori pe preafericitul Teoctist. Muftiul avea 82 sau 83 de ani, era bolnav și singur, unicul copil, o fată, îi murise cu câțiva ani în urmă la București”, îşi amintea, într-un interviu pentru ziarul Lumina, Maricica Popescu, fiica celei de-a cincea surori a patriarhului Teoctist.
Mehmet Iacub a murit în 1991, în Constanţa. Se odihneşte alături de soţia sa, Zeyneb, la Cimitirul Central Musulman din Constanţa
