Sfârșit provocat în bună parte, cum știm, de dezbinarea existentă între cruciați, ca și din cauza nesocotirii sfatului regelui Ungariei de a lăsa întâietatea atacului „oamenilor locului” (adică lui Mircea, care efectuase o recunoaștere a forțelor inamice), potrivit însemnărilor lui Schiltberger şi ale cronicarului german Johann Tritheim. Armata otomană era încredinţată fiilor lui Baiazid Suleiman […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția Mai 2025