La Aquae Sulis, actualul Bath, existau trei zone pentru baie în timpul romanilor: calidarium (baia fierbinte), tepidarium (baia caldă) şi frigidarium (baia rece).
Pe lângă băile cu ape termale, romanii construiesc şi un templu în valea râului Avon.
Orașul bath are o valoare universală remarcabilă pentru vestigiile romane, în special Templul lui Sulis Minerva şi pentru complexul de băi, construit în jurul izvoarelor termale din inima oraşului roman Aquae Sulis.
În anul 1590, oraşul englez devine localitate balneară în timpul reginei Elisabeta I.
La Bath pot fi întâlnite numeroase clădiri istorice care datează mai ales din perioada georgiană.
Una dintre cele mai cunoscute construcţii este Royal Crescent.
Ambițiile a trei oameni
În secolul al XVIII-lea, sub regele George al III-lea, s-a dezvoltat într-un oraş elegant, renumit în literatură şi artă, cu clădiri neoclasice de tip arhitectural palladian, care se îmbină armonios cu termele romane.
Oraşul din perioada Georgiană reflectă, ambiţiile arhitectului John Wood Senior (1704-1754), antreprenorului şi filantropului Ralph Allen (1693-1764) şi maestrului de ceremonii Richard „Beau” Nash (1674-1761) de a face din Bath unul dintre cele mai frumoase oraşe din Europa, cu arhitectura şi peisajul combinat în mod armonios pentru a se bucura de proprietăţile curative ale staţiunii balneare.
Stilul neoclasic al clădirilor publice se armonizează cu impozantele ansambluri monumentale (cum ar fi Queen Square, Circus şi Royal Crescent) şi reflectă ambiţiile, în special sociale, ale oraşul balnear în secolul al XVIII-lea.
Băile Romane de la Bath atrag peste un milion de vizitatori anual, fiind una dintre cele mai vizitate obiective turistice de patrimoniu din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.
Districtul Bath şi North East Somerset avea, în 2018, circa 192.000 locuitori, apreciază www.ons.gov.uk, citat de Agerpres, iar oraşul o populaţie de aproape 89.000 locuitori.
În localitate există o universitate de renume, University of Bath.
