În războiul austro-turc din anii 1661-1664, Grigore Ghica, Domnul Munteniei, și Gheorghe Ștefan al Moldovei, dând ajutor comandantului armatelor imperiale, contele ceh Eusebiu de Lobkovik, au primit și ei în dar un loc de refugiu. Grigore Ghica a avut la Neuhaus așa numitul Jindrichuv Hradek, după fuga sa din Komarna, iar Gheorghe Ștefan s-a retras la Holeșov, în Moravia, în castelul contelui Rotal. Gheorghe Ștefan a rămas acolo doi ani și a revenit după călătoria făcută la Moscova și Viena, de unde i-a trimis mereu știri contelui Lobkovik.
Într-o scrisoare din 1649, scrisă din Viena, Radu Mihnea îl felicita pe „tatăl și prorectorul său”, contele Eusebiu Lobkovic, urându-i alături de soția sa paști fericit, viață lungă, jurându-i credință veșnică.
O altă epistolă este scrisă la 1654 din tabăra hatmanului Bogdan Hmilnițchi, conducătorul cazacilor ucrainieni. După suirea pe tronul Poloniei a lui Ioan Cazimir, cazacii, răsculându-se, ajunseseră până în Galiția, amenințând Liovul, iar, mai târziu, cu ajutorul Rusiei, al Transilvaniei, condusă de Gheorghe Rakoczy al II-lea, al Munteniei lui Radu Mihnea și al Domnului Moldovei au declarat război Poloniei. Din cauza purtării sale îndrăznețe față de turci, care îl aduseseră pe tron, Radu Mihnea fusese nevoit să fugă în Ardeal unde se împrietenise cu cazacii. Hatmanul, ca să aibă din ce trăi, i-a dat în stăpânire un ținut lângă Nistru. Mai mult avea promisiune că-l va repune pe tronul Munteniei, imediat după terminarea războiului cu polonii și după izgonirea turcilor și tătarilor.
În epistolă, el îl numește pe Lobkovic „apărător și protector” asigurându-l de credința și iubirea sa.
Mama lui Eusebiu, Polixenia, femeie cultă și frumoasă, era în relații de prietenie cu una din domnițele române, Ana Movilă, una dintre cele patru fiice ale lui Ieremia-Vodă, căsătorită cu nobilul polon Stanislav Potocki. Aceasta îi scria Polixeniei, la 16 septembrie 1638, în limba italiană. Domnița moldoveancă își exprima părerea de rău că n-o putuse vizita pe prietena ei în drum spre Baden.
Sursa: Elena Eftimiu, Relațiuni ceho-române în trecut, studiu din 1931
